Fără acționari privați și fără investitori străini: De ce cumpără guvernul german 50% din gigantul industrial care produce tancurile Leopard
20 Octombrie 2026
Complexul industrial din ,,Zona Economică Specială Alabuga’’, situat în regiunea rusă Tatarstan, a atins o capacitate raportată de asamblare de peste 3.000 de drone de atac de tip Shahed/Geran-2 pe lună, alături de o capacitate suplimentară de peste 3.500 de aparate cu propulsie reactivă din seriile Geran-4 și Geran-5.
Această extindere a producției militare rusești nu se datorează implicării ingineriei ruse, ci este rezultatul direct al unui transfer masiv de utilaje industriale, linii complete de fabricație și componente electronice asigurate de companii din Republica Populară Chineză, cu implicare serioasă a autorităților de la Beijing.
Documentele analizate într-un raport al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington și detaliate de publicația militară Defense Express arată că firmele chineze au furnizat linia tehnologică completă pentru producerea corpurilor aeronavelor fără pilot cu rază lungă de acțiune.
Cum au ocolit companiile chineze controalele internaționale pentru a echipa dronele Geran
În cursul anului 2024, exporturile din China către această facilită militară au cuprins peste 685.000 de componente destinate asamblării motoarelor cu ardere internă pentru drone, evaluate la aproximativ 900.000 de dolari, precum și un stoc inițial de 7.800 de baterii litiu-ion.
Datele demonstrează că implicarea Chinei a depășit simpla vânzare de materii prime obișnuite, structurile guvernamentale de la Beijing facilitând în mod direct întâlnirile și legăturile contractuale dintre contractorii militari ruși și furnizorii industriali chinezi, permițând Rusiei să treacă de la dependența de importul de drone asamblate în Iran la o producție de serie internă de mare volum.
Asistența industrială a Chinei a vizat în mod specific rezolvarea deficiențelor tehnologice pe care dronele rusești le întâmpinau în fața sistemelor ucrainene de război electronic. Inginerii ruși de la Alabuga au preluat documentația tehnică și rezultatele cercetărilor realizate de Institutul de Microelectronică din Beijing pentru a concepe antene de navigație cu rezistență ridicată la bruiajul radio.
În paralel, compania chineză Harxon a livrat în mod constant antene dedicate navigației prin satelit pentru flota de drone Geran-2, mascând transporturile în declarațiile vamale oficiale sub codul unor echipamente destinate echipamentelor agricole. Această clasificare deliberat falsă a permis tranzitul componentelor militare fără a declanșa restricții la nivelul controalelor internaționale de export.
De ce depinde complexul industrial din Tatarstan de componentele livrate din China
Gradul de coordonare între companiile chineze și linia de asamblare a dronelor kamikaze este confirmat și de o investigație recent publicată de The Insider, care arată că societatea Shenzhen Xingkai Technology livrează către armata rusă modemuri performante pentru rețele de tip mesh, utilizate pe dronele Gerbera și Geran. Această tehnologie permite aparatelor fără pilot să acționeze ca repetoare de semnal între ele în timpul zborului, menținând transmisiile de date și comenzile de corecție chiar și atunci când dronele pătrund zeci de kilometri dincolo de linia frontului și pierd legătura radio directă cu operatorul.
În cadrul unei cereri simulate de ofertă formulate de jurnaliști sub acoperirea unui furnizor militar rus, conducerea companiei chineze a acceptat fără rezerve comanda a 500 de astfel de dispozitive pentru fabrica din Alabuga la un preț de 19,5 milioane de yuani (circa 2,87 milioane de dolari), oferind pentru transferul banilor conturi deschise la bănci majore din China, inclusiv Ping An Bank, China Merchants Bank și DBS Bank.
Livrările pentru fabrica din Tatarstan se înscriu într-un volum total de mașini-unelte și tehnologie cu dublă utilizare exportate de China către sectorul militar rus, evaluat la 10,3 miliarde de dolari, flux care a susținut inclusiv uzina Votkinsk, responsabilă de producția rachetelor balistice Iskander-M și a celor cu capacitate nucleară Oreshnik.
În timp ce diplomația chineză continuă să declare oficial că nu livrează armament letal părților implicate în conflict, realitatea industrială din fabricile ruse arată că Moscova depinde de utilajele, cipurile și piesele de motor livrate din China pentru a menține ritmul de producție a mii de drone pe lună cu care bombardează zilnic infrastructura energetică și centrele urbane din Ucraina.
