Potrivit informațiilor publicate de cotidianul financiar Handelsblatt și confirmate de agenția Reuters, planul de listare a companiei la bursă a fost abandonat definitiv pe fondul deteriorării condițiilor din piața de capital și al temerilor legate de pierderea controlului asupra procesului tehnologic.
În locul unei oferte publice care să atragă capital privat internațional, statul german a decis să intre direct în acționariat cu drepturi depline de decizie, blocând intrarea oricărui investitor extern și egalând participația istorică pe care statul francez o deține prin intermediul companiei Nexter.
De ce cumpără guvernul german 50% din gigantul care produce tancurile Leopard
![]()
Această preluare de 50% din KNDS depășește solicitările inițiale formulate de autoritățile germane. În faza incipientă a discuțiilor, Ministerul Federal al Apărării a stabilit o țintă de achiziție de 40% din acțiuni, în timp ce Ministerul Economiei pleda pentru o cotă mai redusă, de 30%, ambele variante fiind stabilite pe baza unui calendar în care atât statul francez, cât și grupul Wegmann ar fi vândut câte 10% din acțiuni pe piețele financiare. Renunțarea la această barieră și cumpărarea integrală a pachetului deținut de familiile germane oferă Berlinului o paritate matematică și drept de veto în consiliul de administrație al grupului-mamă.
Ministerul Economiei de la Berlin a precizat că a luat această decizie pentru a proteja drepturile de proprietate intelectuală și tehnologiile militare critice, prevenind scurgerile de informații tehnice către entități din afara Europei într-o perioadă în care cheltuielile pentru reînarmare ating niveluri record.
![]()
Decizia a fost luată într-un context tensionat care durează de luni bune între Paris și Berlin cu privire la proiectele comune de apărare terestră, în special dezvoltarea viitorului tanc european de luptă MGCS (Main Ground Combat System). Deși pentru acest program militar au fost cooptate și companii precum Rheinmetall și Thales, KNDS rămâne entitatea centrală în jurul căreia gravitează integrarea tehnologică a blindatelor din ambele țări.
Miza din spatele preluării KNDS de către Germania și Franța
![]()
Între cele două divizii naționale există însă un dezechilibru industrial care s-ar putea să nu mai fie ignorat mult timp: filiala KNDS Deutschland menține capacitatea completă de producție de serie pentru tancuri grele precum Leopard 2A8 și variantele sale modernizate, în timp ce KNDS France nu mai deține facilități active de asamblare a tancurilor de luptă, concentrându-se pe artileria autopropulsată CAESAR, vehicule blindate ușoare și muniție de calibru greu.
Noua structură de proprietate asigură că deciziile privind alocarea contractelor, transferurile de tehnologie între uzine și vânzările de licențe către state terțe vor fi stabilite direct între Cancelaria de la Berlin și Palatul Elysee, fără ca managementul privat să poată direcționa capacitățile industriale în funcție de randamentul pe termen scurt al acțiunilor.
Decizia de a transforma KNDS într-un consorțiu complet etatizat indică că asistăm la o repoziționare strategică a Germaniei, care a evitat timp de zeci de ani implicarea directă a statului în companiile private de armament, lăsând sectorul terestru în mâinile marilor familii industriale. Ritmul lent în care industria militară europeană a răspuns cerințelor de dotare după declanșarea războiului din Ucraina a determinat însă autoritățile federale să preia pârghiile de comandă directă.
În plus, KNDS operează deja o filială deschisă în Ucraina pentru repararea și întreținerea blindatelor trimise pe front, activitate care necesită acorduri directe între guverne și garanții de securitate pe care o companie cotată pe piața liberă le gestionează cu rezerve financiare și juridice.
Prin preluarea pachetului de 50%, Germania își asigura controlul asupra capacităților de producție pentru tancurile Leopard, platformele șenilate Boxer și sistemele de artilerie grea, eliminând speculațiile financiare din jurul valorii companiei. În același timp, eliminarea acționarilor privați transformă achizițiile europene de tehnică de luptă terestră într-o afacere controlată strict de două ministere ale apărării.
Rămâne de văzut dacă mecanismele greoaie ale negocierilor bilaterale dintre Berlin și Paris vor reuși să accelereze ritmul de producție din fabrici sau dacă paritatea strictă de 50-50 va genera noi blocaje administrative atunci când prioritățile militare ale celor două state vor intra în contradicție.