Patriot pe bani grei: Germania are prioritate în producție după ce a pus toți banii pe masă în avans, România la coadă? Câte sisteme mai așteptăm și când trebuie să ajungă

1-militari-romani-care-opereaza-sistemul-patriot-4_43638300
Rachetă PAC-2 lansată de sistemul Patriot, în cadrul primelor trageri reale, din noiembrie 2023, la Capul Midia / Regimentul 74 PATRIOT, captură video
Germania va cumpăra două sisteme Patriot pentru a-și reface capacitatea de apărare antiaeriană după ce, în ultimii ani, mai multe sisteme din dotarea Bundeswehr au fost transferate Ucrainei pentru protejarea acesteia împotriva atacurilor rusești.

Comisia pentru buget a Bundestagului a aprobat astăzi așa-numita „propunere de 25 de milioane de euro”, procedura prin care sunt autorizate proiectele majore de înzestrare ale armatei. Potrivit informațiilor publicate de Hartpunkt, valoarea totală a proiectului este estimată la aproximativ 650 de milioane de euro.

Cele două sisteme Patriot anunțate sunt practic două unități de foc care vor include: un post de comandă, lansatoare, radar și sistemul de alimentare cu energie electrică. Echipamentele vor fi produse de Raytheon, iar livrările sunt programate să înceapă în acest an și să fie finalizate până în 2028.

Bani grei plătiți înainte, prioritate pentru Patriot?

Sistem de apărare antiaeriană american Patriot. Foto: US Army

Achiziția are însă o structură financiară neobișnuită. Din suma totală de aproximativ 650 de milioane de euro, circa 560 de milioane de euro reprezintă valoarea netă a proiectului, fără TVA la import, iar această sumă urmează să fie achitată integral în avans, la semnarea contractului.

Germania încearcă astfel să obțină o poziție prioritară în programul de producție și să primească echipamentele mai devreme decât alte state aflate la coadă pentru sistemele Patriot. În condițiile în care cererea mondială pentru sisteme de apărare antiaeriană a crescut puternic, accelerarea livrărilor devine la fel de importantă ca obținerea contractului în sine.

Cea de-a doua particularitate este participarea financiară a Norvegiei. Oslo va contribui cu peste 300 de milioane de euro, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din costurile totale ale proiectului.

Participarea Norvegiei schimbă oarecum caracterul achiziției și arată că nu este vorba doar despre o comandă germană destinată refacerii capacității Bundeswehrului, ci despre o investiție comună a două state NATO în consolidarea disponibilității sistemelor Patriot într-un moment în care apărarea antiaeriană terestră a devenit una dintre cele mai solicitate capabilități militare europene.

Există și o a doua decizie aprobată de Comisia pentru buget a Bundestagului, mai puțin spectaculoasă decât cumpărarea celor două unități Patriot, dar importantă pentru disponibilitatea sistemelor. Germania va achiziționa și 40 de containere pentru reparații operaționale, cunoscute sub denumirea de Operational Repair Containers (ECI), pentru sistemele Patriot, având și o opțiune pentru încă 14 astfel de containere.

Valoarea totală a acestei achiziții este estimată la aproximativ 90 de milioane de euro, dintre care aproximativ 70 de milioane de euro reprezintă comanda fermă pentru cele 40 de containere. Restul este aferent opțiunii pentru cele 14 unități suplimentare. Containerele sunt destinate acoperirii necesităților de mentenanță ale sistemelor Patriot și înlocuirii echipamentelor devenite depășite. Contractantul ar urma să fie compania germană CONDOK GmbH, iar livrarea celor 40 de containere comandate ferm este programată pentru 2030.

Cum se explică implicarea financiară a Norvegiei

Unitatea de lansare a unui sistem de rachete Patriot, operată de militari ai U.S. Army. Sursa foto: General Dynamics

Implicarea Norvegiei nu trebuie privită doar ca o contribuție financiară la refacerea stocului german de Patriot. Oslo are un interes direct în consolidarea apărării antiaeriene europene și în dezvoltarea unor capacități comune cu aliații, în condițiile în care Norvegia consideră cooperarea strânsă cu statele NATO esențială pentru propria securitate. În 2026, Norvegia și Germania au formalizat această apropiere prin acordul bilateral de apărare „Hansa Arrangement”, care urmărește aprofundarea cooperării militare și industriale.

Norvegia are, de asemenea, un istoric recent de finanțare a unor componente Patriot împreună cu Germania, inclusiv pentru sistemele donate Ucrainei. Oslo a contribuit anterior cu miliarde de coroane la astfel de proiecte și a anunțat noi fonduri pentru apărarea antiaeriană ucraineană.

Din informațiile disponibile nu rezultă că Norvegia ar primi direct o parte din cele două unități Patriot germane. Prin urmare, contribuția de peste 300 de milioane de euro poate fi înțeleasă ca parte a unei logici de împărțire a costurilor și de consolidare a unei capacități comune în cadrul NATO, mai ales într-un moment în care producția de sisteme și interceptori Patriot este puternic solicitată.

România, la rândul ei, așteaptă noi sisteme Patriot

Sistem de apărare antiaerian şi antirachetă cu rază lungă de acțiune de tiă Patriot. Foto: Forțele Aeriene Române

Situația Germaniei are o relevanță directă și pentru România, care se află la rândul său în proces de refacere și extindere a capacității Patriot. Bucureștiul a semnat în noiembrie 2023 contractul pentru cele trei sisteme Patriot din etapa a II-a a programului, în valoare de aproximativ 1,85 miliarde de dolari, iar Guvernul SUA a lansat deja comenzile către Raytheon pentru radare, stații de lansare, sisteme de comandă și control și rachete. Potrivit MApN, aceste trei sisteme urmează să intre în serviciul Forțelor Aeriene începând din 2027.

În paralel, România trebuie să înlocuiască sistemul Patriot donat Ucrainei în septembrie 2024. Pentru acesta, SUA au aprobat în aprilie 2025 o vânzare estimată la 262 de milioane de dolari, finanțată însă prin fonduri externe nerambursabile și prin inițiativa aliată IAAD, nu din bugetul național. Norvegia contribuie și la acest program cu 127 de milioane de dolari.

Prin urmare, Bucureștiul are deja comenzi ferme și finanțări asigurate, însă livrarea noilor sisteme depinde de capacitatea industrială americană și de calendarul de producție. Spre deosebire de Germania, țara noastră nu a plătit integral în avans pentru a obține prioritate în producție. Tocmai de aceea, decizia Berlinului de a achita anticipat întreaga valoare netă a proiectului pentru a scurta timpul de așteptare este relevantă și pentru România. Într-o perioadă în care mai multe state NATO își refac simultan stocurile Patriot, timpul de livrare a devenit o componentă esențială pentru care s-a ajuns involuntar și indirect la o competiție chiar între aliați. 

Ofițer de radiolocație cu peste 30 de ani de activitate în cadrul M.Ap.N., trecut în rezervă în anul 2018. Este licențiat în electronică, cu specializări în război electronic și informații pentru combaterea terorismului efectuate în cadrul colaborărilor internaționale și în centre de pregătire din SUA. În 2018 a înființat platforma de analiză militară BSMAP – Black Sea Military Activities Picture, care a funcționat până în 2020. În prezent desfășoară activități pentru dezvoltarea culturii de securitate în rândul populației - în special al tinerilor - din România.
Alte știri de interes
x close