Pistorius a prezentat cererea ca fiind „știrea zilei”, un demers menit să acopere un gol de capabilități pe care programele europene comune nu îl vor putea umple decât peste șapte până la zece ani.
Deși a insistat că sistemul ar servi „exclusiv ca măsură defensivă”, recunoașterea faptului că rachetele Tomahawk, lansate de pe aceste platforme, pot atinge Moscova, marchează o ruptură simbolică cu reținerea strategică tradițională a Berlinului.
Vizita lui Pistorius, prima de la preluarea mandatului de către președintele Donald Trump, a scos la iveală noua dinamică a alianței transatlantice: o Europă care trebuie să investească mai mult în propria apărare și o Americă ce își redefinește rolul de la finanțator la producător de înaltă tehnologie militară.
Noul târg transatlantic: Plătești și primești
Discuțiile despre Typhon au avut loc în paralel cu negocieri la fel de urgente privind livrarea a încă două sisteme de apărare antiaeriană Patriot către Ucraina.
Aici, noua doctrină a administrației Trump a fost evidentă. Președintele a transmis clar, inclusiv în timpul unei întâlniri cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, că SUA nu vor mai finanța direct aceste transferuri. America le va produce, dar aliații, precum Germania, vor plăti.
Cancelarul german Friedrich Merz a îmbrățișat deja această logică, descriind-o ca pe o dovadă a angajamentului comun de a pune presiune pe Rusia. Pentru Pistorius, însă, detaliile practice s-au dovedit complicate.
La finalul vizitei, un acord final pentru Patriot nu fusese încă semnat. Pe masă rămân două opțiuni: fie Germania cumpără două unități direct din stocurile americane pentru un transfer imediat către Kiev, fie Bundeswehr cedează două dintre cele nouă sisteme proprii, urmând să primească înlocuitori din SUA ulterior. Deși Pistorius a afirmat că detaliile „par a fi rezolvabile”, lipsa unei concluzii imediate subliniază complexitatea noilor aranjamente.
Detalii tehnice, implicații strategice
Sistemul Typhon (cunoscut oficial ca Mid-Range Capability) este o platformă mobilă terestră dezvoltată de Lockheed Martin, care folosește lansatoare verticale similare celor de pe navele de război americane. Flexibilitatea sa este un atu major: poate lansa atât rachete de croazieră subsonice BGM-109 Tomahawk, cu o rază de acțiune de până la 2.500 km, cât și rachete interceptoare supersonice SM-6, eficiente împotriva aeronavelor, rachetelor de croazieră și, în faza terminală, a rachetelor balistice, cu o rază de acțiune estimată la peste 400 km.
Pentru Germania, achiziția ar contrabalansa arsenalul de rachete deja deținut de Rusia și ar consolida semnificativ flancul estic al NATO. Este, de asemenea, o asigurare împotriva incertitudinii. Pistorius speră încă în validitatea promisiunii făcute de administrația Biden de a staționa sisteme americane similare în Germania începând cu 2026, dar a recunoscut că o decizie finală din partea Washingtonului este încă așteptată.
Această posibilitate este deja controversată în Germania, în special în aripa de stânga a Partidului Social-Democrat (SPD) al lui Pistorius, facand trimitere la dezbaterile aprinse din timpul Războiului Rece privind staționarea rachetelor Pershing.
O umbră de incertitudine: Trupele americane
Dincolo de achizițiile de armament, o altă problemă majoră pe agenda discuțiilor a fost viitorul celor aproximativ 40.000 de soldați americani staționați în Germania. Administrația Trump a inițiat o reevaluare globală a posturii militare, iar o relocare a forțelor din Europa către regiunea Indo-Pacific - unde sistemul Typhon este deja desfășurat în Filipine, spre iritarea Chinei - este o posibilitate reală.
Pistorius a declarat că a convenit cu Hegseth asupra unei „coordonări strânse” pentru a implementa „pas cu pas” o eventuală reducere, scopul fiind evitarea unor „goluri periculoase de capabilități”. Incertitudinea planează, reflectând o realitate mai largă cu care se confruntă liderii europeni: adaptarea la o Americă al cărei focus strategic se îndepărtează de continent.
Pistorius părăsește Washingtonul cu o reacție „pozitivă” la cererea sa pentru sistemul Typhon, dar fără un contract semnat. Prin semnalarea acestui interest, Ministrul german al Apărării a transmis discret că Germania este pregătită să-și asume riscuri și costuri mai mari pentru securitatea sa. Acum, mingea este în terenul Washingtonului, iar deciziile care vor urma vor defini conturul alianței transatlantice pentru următorii anii.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
