Expert militar rus: SUA împing lumea spre pericolul confruntării nucleare. România, punct cheie în strategia de a presa Rusia

deveselu_romania_17856900
Foto: Sistemul american antibalistic Aegis Ashore, instalat în Baza de la Deveselu, România
Un expert militar rus e de părere că acțiunile Statelor Unite ale Americii împing omenirea spre pericolul confruntării nucleare. Acesta acuză Washigtonul de metode de presiune asupra Moscovei.

Alexei Leonkov, expert militar rus, în cadrul unui interviu acordat publicației ruse Vzgyad, spune că NATO e responsabilă de escaladarea tensiunilor nucleare.

Acesta acuză și doctrina militară americană prin desfășurarea prezenței SUA în trei puncte importante: România, Polonia și Alaska. Expertul rus e de părere că aceste puncte au obiectivul de a pune presiune pe Rusia și a stopa potențialul nuclear rusesc.

„Nu Rusia, ci Statele Unite ale Americii subminează sistemul de descurajare nucleară. SUA s-au retras din Tratatul ABM în 2002 (n.r. - Tratatul rachetelor antibalistice). Doctrina militară americană impune dislocarea militară în trei zone, a unor sisteme antirachetă: România, Polonia și Alaska”, spune Leonkov.

Acesta a continuat și a adăugat că aceste trei puncte strategice, împreună cu componenta navală, toate „aflate la granițele noastre, au fost concepute pentru a priva Federația Rusă de potențialul nostru nuclear”,

„Ulterior, Statele Unite și-au modificat doctrina militară în ceea ce privește domeniul nuclear. Acum se vorbește despre un atac nuclear preventiv în cazul în care SUA detectează o amenințare cibernetică”, a conchis Leonkov. El a precizat că în tot acest context, Occidentul e cel care încearcă să acuze Rusia de acțiuni agresive.

Alexei Leonkov, care denunță acțiunile „agresive” ale NATO, în analiza sa cu privire la destabilizarea regiunii, uită să amintească de anexarea ilegală a Crimeei în 2014, de implicarea Federației Ruse în războiul din Estul Ucrainei ori militarizarea Kaliningradului și Crimeei.

Statele Unite ale Americii și Federația Rusă, o relație nucleară complicată

În ceea ce privește retragerea din Tratatul ABM, în 2002, rușii au acuzat atunci SUA că decizia a fost luată pentru a instala în România sistemul Aegis Ashore, mai cunoscut sub denumirea de la Deveselu, era limitată de acest tratat.

Ulterior a urmat retragerea celor două puteri nucleare din Tratatului privind forţele nucleare intermediare (INF). Acest tratat a restricţionat utilizarea rachetelor cu rază medie de acţiune încă din vremea Uniunii Sovietice. 

Tratatul INF a fost semnat de SUA şi URSS în 1987. Acordul a interzis rachetele cu lansare de la sol capabile să transporte focoase nucleare pe o distanţă între 500 şi 5.500 de kilometri. Semnarea tratatului INF pe vremea Războiului Rece a pus capăt la vremea respectivă crizei declanşate de desfăşurarea în Europa a rachetelor sovietice SS-20 cu focoase nucleare.

Ambele puteri s-au acuzat reciproc de încălcarea tratatului, înainte de denunțarea acordului.

Totodată, viitorul tratatului START de reducere a arsenalelor nucleare strategice, tratat care expiră în februarie 2021, este de asemenea sub semnul întrebării, lucru recunoscut atât de administrația de la Washigton, cât și de cea de la Casa Albă.

Tudor Curtifan este jurnalist, analist de politică externă și internă și din 2018, redactor-șef al publicației DefenseRomania, cea mai mare publicație media din România din arealul geostrategic. A absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București, unde a urmat și un program de masterat. Ulterior a parcurs programul „Securitate și bună guvernare” în cadrul Universității naționale de Apărare „Carol I” (UNAp). Publică și participă activ ca speaker sau moderator la conferințe internaționale în domeniul securității și politicii externe și interne, precum și la diferite emisiuni TV. Printre ariile sale de interes se numără contrapropaganda, spațiul ex-sovietic, industria de apărare sau integrarea noilor tehnologii în teatrele de operații.
Alte știri de interes
x close