"Dacă se încheie un acord de cooperare cu grupul Wagner, iar compania va începe să opereze în Mali, forțele estoniene vor pleca", a declarat miercuri ministrul eston al apărării, Kal Lannett, într-un interviu acordat postului de radio național "Vekirraadio".
"Depinde de francezi să decidă dacă pot lucra alături de o companie rusă de securitate, dar Estonia cu siguranță nu poate face acest lucru", a afirmat Lannett.
Aproximativ 100 de membri ai Forțelor de Apărare din Estonia participă la misiuni de pace în Mali, ca parte a operațieii militare "Barkhane" lansată de Franța în țară din 2014, în scopul eliminării grupurilor armate din Sahelul african.
Luni, ministrul francez al apărării, Florence Parly, a avut discuții cu omologul său malian, Sadio Camara, în urma unor informații potrivit cărora guvernul militar al țării este aproape de a încheia un acord pentru angajarea a 1.000 de mercenari.
La rândul său, premierul interimar al Mali, Chogoel Kokala Maiga, a precizat săptămâna trecută că discuțiile dintre guvernul său și Wagner au fost motivate de retragerea franceză.
Influența crescândă a companiilor paramilitare rusești în Republica Centrafricană nemulțumește Franța. Mercenarii ruși Wagner activează în Republica Centrafricană, Sudan, Libia și Mozambic pentru a instrui armatele locale și proteja VIP-urile sau minele de aur, diamante și uraniu în punctele fierbinți.
Operația franceză "Barkhane", care include 5.100 de militari, nu a reușit să curețe Sahelul de militanți, în pofida prezenței forțelor Uniunii Africane și a sprijinului militar din țările europene.
Franța a anunțat, la începutul lunii iulie 2021, că va relua operațiile militare comune în Mali, după ce le-a suspendat la începutul lunii iunie, în urma unei lovituri de stat militare în țară, a doua în mai puțin de un an.