Deși Ministerul Apărării de la Minsk a difuzat imagini care atestă prezența unităților ruse, absența frapantă a vehiculului de lansare propriu-zis (TEL) din materialele video ridică semne de întrebare asupra gradului real de pregătire operațională a sistemului în acest nou teatru de operații.
Какой Новый год без «Орешника»?
— Минобороны Беларуси (@MOD_BY) December 30, 2025
Обещали — показываем.
Так выглядит ритуал заступления на боевое дежурство подвижного грунтового ракетного комплекса «Орешник».
Подробнее ????https://t.co/mdYoCyri6f pic.twitter.com/OInFIIabo1
Această manevră de poziționare strategică survine pe fondul unei campanii de presiune psihologică exercitate de Moscova asupra flancului estic al NATO. Totuși, detaliile tehnice extrase din imaginile difuzate oferă indicii prețioase despre natura acestui „nou” sistem hipersonic .
Vehiculele de suport identificate, precum unitatea Typhoon (Ural-63095) și vehiculul de sprijin logistic montat pe șasiul MZKT-7930, prezintă o similitudine aproape identică cu infrastructura utilizată de sistemele ICBM RS-24 Yars.
De ce a ascuns Rusia lansatorul rachetei Oreshnik?
Această convergență tehnică validează ipoteza specialiștilor occidentali conform căreia Oreshnik nu este un proiect dezvoltat de la zero, ci o modificare a rachetei RS-26 Rubezh, derivată direct din arhitectura Yars prin eliminarea celei de-a treia trepte de propulsie.
"RUSSIA IS STATIONING NEW NUCLEAR-CAPABLE MISSILES IN EASTERN BELARUS"
— WORLD AT WAR (@World_At_War_6) December 28, 2025
In late December, U.S. researchers identified a former airbase near Krichev, in eastern Belarus, as the likely deployment site for Russia’s new nuclear-capable Oreshnik hypersonic ballistic missiles.
While… pic.twitter.com/D6HFTl7QsX
Din punct de vedere geografic, alegerea locației de desfășurare este la fel de revelatoare. Recenta analiză a mai multor imagini din satelit, realizată de Arms Control Wonk indică aerodromul dezafectat Krichev-6, din regiunea belarusă Mogilev, ca fiind punctul central al prezenței rusești.
Situat la doar patru kilometri de granița cu Federația Rusă, acest amplasament impune o nouă realitate tactică fără a oferi însă un avantaj militar substanțial în ceea ce privește raza de acțiune.
Având în vedere că Oreshnik este creditat cu o rază de până la 5.000 km, poziționarea sa atât de aproape de teritoriul rus sugerează că decizia este motivată de considerente politice și de dorința de a oferi regimului de la Minsk o „garanție” simbolică de securitate, protejând în același timp sistemele de eventualele lovituri cu rachete ATACMS, datorită distanței față de frontiera ucraineană.
Russia likely deployed nuclear-capable hypersonic Oreshnik ballistic missiles at a former airbase near Krichev in eastern Belarus, researchers Jeffrey Lewis and Decker Eveleth concluded with 90% certainty from Planet Labs satellite images showing rapid construction since August,… pic.twitter.com/hp4gIoBeYZ
— Aleksandar Djokic (Александар Джокич) (@polidemitolog) December 28, 2025
Configurația bazei de la Krichev-6, marcată de reconstrucția rapidă a infrastructurii feroviare și de ridicarea unor adăposturi specifice Forțelor de Rachete Strategice (RVSN), indică o capacitate limitată, estimată la cel mult un batalion (2-3 lansatoare), departe de structura unui regiment complet.
Această dimensiune redusă a contingentului, coroborată cu prezența vehiculelor de suport logistic de tip „cantină mobilă”, indică faptul că unitatea este configurată pentru misiuni de durată în regim de auto-susținere, dar fără o autonomie nucleară reală.
Oreshnik, instrument de presiune politică
Lipsa unor silozuri de depozitare a focoaselor atomice în proximitate confirmă faptul că Moscova păstrează controlul centralizat absolut asupra componentei de atac.
Dincolo de implicațiile tactice, prezența Oreshnik în Belarus reprezintă o degradare a arhitecturii de control al armamentului, constituind o încălcare directă a Tratatului New START, care interzice staționarea armelor strategice ofensive în afara teritoriului național.
Deși Rusia a suspendat participarea la tratat, această desfășurare forțează limitele definițiilor tehnice, Moscova jonglând între clasificarea sistemului ca rachetă intercontinentală (ICBM) sau rachetă cu rază medie (IRBM) în funcție de contextul diplomatic.
Această ambiguitate pregătește terenul pentru o eventuală cursă a înarmărilor pe continentul european, invitând la desfășurări reciproce din partea NATO, precum sistemele Typhon sau Dark Eagle.
În concluzie, deși Moscova a evitat să arate „ Hazel” (Oreshnik) în toată splendoarea sa tehnică, logistica afișată în Belarus confirmă legătura ombilicală cu sistemele strategice rusești consacrate.
Mesajul transmis nu este unul de superioritate tehnologică imediată, ci unul de erodare deliberată a normelor de securitate post-Război Rece, transformând Belarusul într-o platformă de lansare pentru o nouă eră a confruntării balistice în Europa.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
