În dezbaterile din panelul „Protecting Infrastructure and Safe Supply Chain”, din cadrul conferinței Aspen European Strategic Forum 2025, organizată pe 19 septembrie, la București, s-a pus accent pe potențialele soluții la două dintre vulnerabilitățile majore ale Europei: infrastructura critică și lanțurile de aprovizionare.
Ministrul Economiei Radu Miruță, a transmis că țara noastră nu vrea să fie doar un consumator pasiv al tehnologiilor importate, ci un actor în noua arhitectură industrială și de securitate a Europei și ne-a atras atenția prin două proiecte axate pe direcții strategice: investiția într-o fabrică de drone și valorificarea resursei de grafen.
Fabrică de drone, în parteneriat cu companii ucrainene sau din vestul Europei
„Prin mecanismul SAFE, România intenționează să aloce aproximativ 200 de milioane de euro pentru construirea unei fabrici de drone, în colaborare cu Ucraina sau cu alte companii din Uniunea Europeană”, a declarat Miruță. Argumentul său a fost în două direcții: Pe de o parte, drona nu mai este doar un instrument militar, ci și unul esențial pentru monitorizarea infrastructurii critice; pe de altă parte, colaborarea cu Ucraina reflectă un gest de solidaritate și adaptare la lecțiile învățate direct din războiul care se desfășoară la granița României.
Această investiție nu vine doar ca un semnal al alinierii României la tendințele globale, ci și ca o șansă reală de a reporni industria de apărare, nefinanțată timp de trei decenii. „Discrepanța între solicitările Ministerului Apărării pentru tehnologii de vârf și starea reală a industriei de apărare din România trebuie redusă”, a subliniat Miruță, sugerând că și fabrica de drone ar putea fi un catalizator.
Grafenul, o resursă strategică ignorată
Europa rămâne vulnerabilă prin dependența structurală de China, însă tocmai această vulnerabilitate poate fi motorul reindustrializării continentului.
Ministrul Radu Miruță a subliniat oportunitatea pe care România o are legată de grafen, un material revoluționar, derivat din grafit, pe care țara noastră îl deține, dar nu l-a valorificat.
„În această luptă globală pentru controlul inteligenței artificiale și al mineralelor rare, punctul slab nu este inginerul talentat sau compania internațională, ci resursa însăși. România are grafen. Nimeni nu a făcut nimic cu el până acum. Am început un studiu de fezabilitate și rezultatele sunt foarte interesante”, a explicat Miruță.
Grafenul este una dintre verigile lipsă pentru a reduce dependența Europei de lanțurile de aprovizionare dominate de China.
Grafenul trebuie integrat în lanțurile de aprovizionare
În aceeași direcție, Liviu Lazăr, coordonator pentru relații industriale la NATO, a atras atenția că lanțurile de aprovizionare nu trebuie privite ca niște linii simple, liniare.
„Ele seamănă mai degrabă cu niște rețele sau plase. Materiile prime nu urcă doar într-o direcție - extracție, procesare, producție, ci se întorc, se reciclează, se reintegrează”, a explicat Lazăr.
Această perspectivă completează ideea lui Miruță: dacă România are grafen și poate produce drone, atunci poziționarea ei în rețeaua globală devine mult mai puternică.
Însă, pentru a profita de acest avantaj, e nevoie de sincronizare și coordonare, altfel resursa brută nu se transformă în valoare strategică.
Vulnerabilitatea Europei: dependența de China
O voce critică, dar care a amintit tuturor despre un alt ”elefant din cameră”, și anume China - a fost cea a lui Róbert Vass, președintele GLOBSEC, care a subliniat pericolul dependenței de China. „Beijingul controlează 70% din extracția mondială de minerale rare și aproape 90% din rafinarea lor. Chiar și resursele extrase în afara Chinei ajung tot acolo pentru procesare, iar abia apoi revin în Europa”, a avertizat el.
Această realitate expune o dublă vulnerabilitate: lipsa capacităților de procesare în interiorul Uniunii Europene și posibilitatea ca Beijingul să „armeze” lanțurile de aprovizionare în momente de criză.
Soluția, potrivit lui Vass, nu este doar diversificarea surselor, ci și investiția în capacități de rafinare pe continent. În acest sens, România, prin rezervele de grafit și potențialul de a dezvolta grafen, ar putea deveni un pion strategic.
Războiul viitorului: de la drone la soldați autonomi
Viitorul războiului nu va fi doar despre arme tradiționale, ci despre autonomie, inteligență artificială și controlul resurselor critice, remarcă Mustafa Aydin, președinte ”International Relations Council” din Turcia, care a dus discuția mai departe, către perspectivele de securitate.
„Războiul din Ucraina nu este încă un război de nouă generație. Dronelor li s-au găsit utilizări, dar adevărata transformare va veni cu soldații autonomi, cu atacuri coordonate din spațiu și cu decizii controlate de inteligența artificială. Pentru asta avem nevoie de industrie și de viziune asupra tehnologiilor din următoarele decenii”, a spus el.
Mesajul lui Aydin s-a pliat pe intențiile anunțate de ministrul Miruță. Investițiile în drone și valorificarea grafenului nu sunt doar măsuri economice, ci pași concreți pentru a pregăti România și Europa pentru războaiele viitorului.
Dacă aceste planuri (fabrica de drone și exploatarea grafenului) se vor concretiza, România ar putea trece din postura de periferie la cea de nod strategic într-o rețea europeană de securitate și inovație.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
