Divorțul militar dintre Germania și Franţa a fost oficializat, spunând adio programului SCAF: S-a decis oficial ca proiectul avionului de vânătoare franco-german să fie îngropat

concept-avion-de-vanatoare-european-de-generatia-a-vi-a
Imagine concept avion de lupta de generatia a VI-a. Sursa foto: Defense Advancemen.
Cancelarul german Friedrich Merz a confirmat ceea ce mulți analişti militari europeni suspectau de luni de zile: programul Future Combat Air System (FCAS/SCAF) este un proiect defunct. Într-o declarație oferită podcastului politic Machtwechsel pe 18 februarie 2026, Merz a expus divergența structurală iremediabilă care separă nevoile strategice ale Franţei de cele ale Germaniei.

Francezii îşi doresc o aeronavă de lupa capabilă să execute misiuni nucleare și să opereze de pe portavioane, în timp ce armata germană nu are astfel de cerințe operaționale în structura sa de forțe. Această incompatibilitate de design elimină orice bază tehnică pentru o platformă comună, transformând programul într-o simplă ambiție politică fără corespondent în realitatea industrială, potrivit informaţiilor furnizate de publicaţia Breaking Defense.

Ministrul belgian al apărării, Theo Francken, a oferit o evaluare lipsită de eufemisme diplomatice, afirmând public că programul SCAF este terminat. Belgia, care deținea statutul de observator în acest proiect, este acum forțată să își reevalueze poziția și să caute alternative tehnologice, având în vedere că nicio aeronavă franco-germană de generația a șasea nu va fi produsă.

Această recunoaștere marchează eșecul integrării europene în domeniul aviației de luptă, lăsând Berlinul și Madridul în fața necesității de a găsi noi parteneri sau de a-și asuma costuri naționale de dezvoltare care depășesc capacitatea lor bugetară individuală.

Conflictul industrial dintre Airbus și Dassault Aviation constituie cauza tehnică a acestui colaps. Eric Trappier, directorul executiv al Dassault, a menținut o poziție intransigentă privind controlul proprietății intelectuale și al designului, refuzând să ofere inginerilor germani acces la date importante de proiectare.

Colapsul programului SCAF transformă statele UE în clienți captivi ai tehnologiei americane

Această protecție a secretelor tehnologice a îngheţat faza a doua a programului, împiedicând lansarea prototipurilor deja planificate. În timp ce Germania și Spania au încercat să restructureze proiectul pentru a se concentra pe tehnologii partajabile, refuzul Franței de a ceda leadership-ul asupra elementelor de atac a făcut ca separarea să fie inevitabilă.

Fragmentarea resurselor europene este acum totală, având în vedere că și programul rival GCAP, condus de Marea Britanie, se confruntă cu dificultăți similare de partajare a codurilor sursă între partenerii italieni și japonezi. În acest context, Franța va prioritiza probabil modernizarea aeronavei Rafale către standardul F5, profitând de succesele recente la export, cum este contractul pentru 114 unități semnat cu India.

Germania, pe de altă parte, se află într-un punct aproape mort, fiind nevoită să decidă dacă va încerca o fuziune cu programul britanic sau dacă va continua achizițiile de avioane F-35 pentru a-și asigura capacitatea minimă de apărare aeriană în următorii ani.

Eșecul SCAF demonstrează că Europa nu deține mecanismele necesare pentru a armoniza cerințele de suveranitate industrială cu realitățile costurilor de dezvoltare ale secolului XXI. În timp ce China și Statele Unite avansează rapid în integrarea inteligenței artificiale și a rețelelor de tip „combat cloud”, statele europene rămân blocate în dispute privind distribuția sarcinilor de lucru și protejarea intereselor propriilor corporații naționale. Consecința directă va fi transformarea forțelor aeriene europene în clienți secundari ai tehnologiei externe, deoarece orgoliul național de la Paris și Berlin a făcut imposibilă crearea unor noi tehnologii militare de top pe continent.

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes
x close