Pentru liderii baltici, amenințarea nu este una teoretică, ci o certitudine strategică. „Putin are nevoie de conflict, așa cum peștele are nevoie de apă”, a declarat pentru Euronews prim-ministrul estonian, Kristen Michal.
„Înțelegem că până când regimul și Putin nu își vor schimba obiectivele, Rusia este o amenințare acută pentru Europa, pentru NATO, pentru întreaga lume civilizată.”
Această convingere sumbră este motorul unei remilitarizări fără precedent pe flancul estic, accelerată de o nouă paradigmă impusă de la Washington.
La cererea lui Trump, aproape toți membrii NATO s-au angajat să aloce 5% din PIB pentru apărare, un prag pe care Estonia deja îl depășește, finanțat prin tăieri de cheltuieli, împrumuturi și taxe nepopulare. Este prețul supraviețuirii într-o lume în care garanțiile de securitate americane par din ce în ce mai condiționate.
Ministrul de externe estonian, Margus Tsahkna, a descris recent tranziția Europei fără menajamente. Timp de decenii, continentul a fost „ca o pisică bătrână și leneșă care aștepta ca ceva rău să se întâmple, iar SUA să vină și să rezolve problemele”. Acum, a adăugat el, „SUA s-ar putea să nu vină să rezolve problemele dacă nu suntem implicați”.
Noul Război Rece este deja aici
În timp ce tancurile nu au trecut încă granița, un conflict hibrid este deja în plină desfășurare. Potrivit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, flancul estic al NATO este ținta unui „război din umbră” constant. De la atacuri cibernetice neîncetate și bruierea semnalelor GPS care afectează zborurile comerciale, la avarierea „accidentală” a cablurilor submarine de internet și energie, tacticile rusești sunt menite să destabilizeze, să fragmenteze și să slăbească Occidentul.
„Este un război hibrid”, a confirmat generalul Veiko-Vello Palm, comandant adjunct al Forțelor de Apărare Estoniene. „Cea mai serioasă amenințare este cea cibernetică.”
Generalul Christopher Cavoli, comandantul suprem al NATO, a avertizat că Rusia intenționează să-și tripleze efectivele militare după încheierea războiului din Ucraina, concentrându-le la granița cu Finlanda și statele baltice. Fostul director al CIA, David Petraeus, a fost și mai direct, declarând că Lituania „a apărut în mod proeminent în discursurile lui Putin – și ar trebui să ascultăm”.
Ca răspuns, Finlanda și-a închis granița de 1.340 de kilometri și a pregătit adăposturi anti-bombe pentru 4,8 din cei 5,6 milioane de locuitori. Letonia a reintrodus serviciul militar obligatoriu.
Iar Estonia și Letonia s-au retras recent din convenția internațională care interzice minele antipersonal, o mișcare menită să le permită minarea graniței cu Rusia. „Nu vrem să ne legăm mâinile atunci când trebuie să ne apărăm familiile”, a explicat Artis Pabriks, fost ministru leton al Apărării.
Coridorul Suwalki și calculul Kremlinului
Analiștii militari sunt îngrijorați de o vulnerabilitate geografică specifică: coridorul Suwalki. Această fâșie de teren de 100 de kilometri de-a lungul graniței dintre Lituania și Polonia este singura legătură terestră între statele baltice și restul NATO. Flancată de exclava rusă Kaliningrad la vest și de aliatul Rusiei, Belarus, la est, o incursiune rapidă a trupelor rusești ar putea izola Lituania, Letonia și Estonia.
Serviciile de informații lituaniene evaluează că, deși Rusia nu are în prezent capacitatea pentru un război convențional la scară largă cu NATO, ar putea dezvolta capabilități suficiente pentru o „acțiune militară limitată”.
Kremlinul, adaugă Joris Van Bladel de la Institutul Egmont din Bruxelles, „percepe din ce în ce mai mult alianța ca fiind în criză din cauza semnalelor haotice din partea administrației Trump”. Această percepție ar putea „tenta Kremlinul să testeze hotărârea NATO în temeiul Articolului 5”.
În acest context, Ucraina servește drept un avertisment dur. Liderii baltici văd lupta Kievului ca pe o bătălie purtată „în locul nostru”. Cu toate acestea, ei observă cu frustrare cum calea Ucrainei către aderarea la NATO, deși numită „ireversibilă” de secretarul general Mark Rutte, este în realitate blocată de Washington.
Pe fondul acestor realități, sentimentul în capitalele baltice este unul de urgență. „Este o chestiune de când vor începe următorul război”, a declarat fostul prim-ministru estonian, Kaja Kallas, încă din 2024. Războiul din Ucraina le-a oferit trei ani pentru a se pregăti. Întrebarea care persistă la Bruxelles, Tallinn și Washington este dacă va fi suficient.
Așa cum a subliniat Artis Pabriks, miza este existențială: „Am trăit ocupația sovietică, deportările, crimele. Nu ne este frică să murim pentru libertatea noastră”.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
