Versiunea de compromis a Legii privind Autorizarea Apărării Naționale (NDAA), proiectul anual care trasează politica Pentagonului, contrazice flagrant noua strategie de securitate națională a administrației Trump, care a criticat aliații europeni și a sugerat o diminuare a angajamentelor americane pe continent.
Clauze de securitate pentru Europa
Una dintre cele mai semnificative prevederi ale NDAA vizează explicit forțele din Europa, reflectând temerile republicane și democrate că administrația ar putea reduce amprenta militară, invitând astfel la agresiune din partea Rusiei.
Mai concret, noua lege blochează Pentagonul să reducă numărul de trupe staționate sau desfășurate în Europa sub pragul de 76.000 pentru mai mult de 45 de zile. O astfel de reducere ar fi permisă doar dacă Secretarul Apărării (Pete Hegseth) și șeful Comandamentului European al SUA (EUCOM) dau asigurări în fața Congresului că măsura este în interesul securității naționale a SUA și că aliații NATO au fost pe deplin consultați.
Această măsură vine ca reacție directă la deciziile anterioare ale administrației, precum cea de a retrage o brigadă rotațională a Armatei SUA din România, mutare criticată de lideri republicani precum Roger Wicker și Mike Rogers și de alți membri ai comisiilor de apărare.
De asemenea, legislația aplică aceleași condiții stricte pentru a restricționa administrația Trump privind renunțarea unilaterală la funcția de Comandant Suprem Aliat al NATO în Europa (SACEUR), poziție deținută în mod tradițional de șeful EUCOM.
Limitări similare sunt impuse și pentru menținerea prezenței în Peninsula Coreeană, unde nivelul trupelor nu poate coborî sub 28.500 de militari.
Este puțin probabil ca legea să împiedice ajustarea trupelor de la Mihail Kogălniceanu
Prevederile NDAA în forma actuală nu anulează automat decizia Pentagonului de a renunța la rotația unei brigăzi (Bg. 2 / D. 101 Desant Aerian, aproximativ 800 de militari) în România. Ele creează însă un cadru legislativ și politic foarte restrictiv care face mult mai dificilă punerea în aplicare a unor astfel de reduceri pe termen lung, în special dacă reducerile ar coborî efectivele SUA din Europa sub pragul de 76.000 pentru mai mult de 45 de zile.
În Europa există deja un număr destul de mare de militari, astfel încât reducerea anunțată de Pentagon - și, cel mai probabil, efectuată deja la sfârșitul lunii octombrie - să nu coboare numărul total sub pragul de 76.000.
Date publice indicau în 2025 între 80.000 și 85.000 de militari americani în Europa (numărul fluctuează în funcție de exerciții și rotații). Prin urmare, dacă nu sunt și alte ajustări semnificative în afară de „ultima rotație” de la Mihail Kogălniceanu, nu se declanșează obligația de certificare prevăzută de NDAA.
În plus, membrii Congresului ar fi putut folosi mecanismele legislative (cereri de rapoarte, audieri, condiționare a fondurilor în legea de alocare) pentru a încetini sau bloca acțiunea doar dacă NDAA ar fi fost promulgată înainte ca retragerea efectivă să fie finalizată.
În situația dată devine foarte important dacă, pe lângă rotația din România, Pentagonul are în plan și alte reduceri care, cumulate, ar coborî numărul militarilor din Europa sub pragul stabilit. Presiunea politică, combinată cu prevederile NDAA, face acum ca Pentagonul să reanalizeze orice decizie viitoare de retragere.
Chiar dacă ultima rotație din România s-a produs, este puțin probabil ca Pentagonul să procedeze la alte reduceri similare fără să treacă printr-un filtru legislativ și politic mult mai riguros.
Creșterea bugetului de apărare al SUA
Negocierile din Congres au culminat cu un acord de creștere a bugetului total al Pentagonului. Acordul final recomandă o majorare de 8 miliarde de dolari peste cererea inițială de 893 de miliarde de dolari a Președintelui Trump, stabilind bugetul total la aproximativ 901 miliarde de dolari pentru Pentagon și programele de securitate conexe.
Un alt “câștig” notabil pentru Congres poate fi considerat abrogarea legilor vechi de autorizare a războiului din Orientul Mijlociu. Proiectul de lege anulează legislația din 2002 care a precedat invazia Irakului și cea din 1991 privind Războiul din Golf.
Susținătorii acestei măsuri, proveniți din ambele partide, consideră că aceste legi nu mai sunt necesare și ar putea fi folosite abuziv de un președinte, amintind de justificarea parțială folosită de Trump pentru asasinarea comandantului iranian Qasem Soleimani în 2020.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
