Cine a vrut să testeze reacţia romanilor în ziua alegerilor? Amestecul Franţei în alegerile din România, un fake-news propagat intens pe Telegram

Cristian Soare |
Data actualizării: | Data publicării:
Imagine ilustrativă CEO Telegram.
Imagine ilustrativă CEO Telegram.

Finalul campaniei electorale pentru președinția României a fost marcat de o controversă neașteptată între CEO-ul aplicației de mesagerie Telegram, Pavel Durov, și Ministerul Afacerilor Externe al Franței, pe tema unor presupuse solicitări de restricționare a anumitor voci politice. Schimbul de acuzații survine la scurt timp după desfășurarea turului decisiv al alegerilor prezidențiale de duminică, 18 mai, în urma căruia primarul pro-european al Bucureștiului, Nicușor Dan, a obținut victoria împotriva candidatului de dreapta eurosceptic George Simion.

Autoritățile române au avertizat duminică, în ziua votului, despre o campanie de dezinformare activă, purtând "amprenta interferenței rusești". Un incident notabil care a stârnit îngrijorare a fost o notificare trimisă tuturor utilizatorilor din România ai platformei de mesagerie Telegram.

Aceasta, provenind de la CEO-ul Telegram, Pavel Durov, susținea că un "guvern vest-european" (indicat a fi Franța) ar fi cerut platformei să "reducă la tăcere vocile conservatoare" din România înaintea alegerilor. Durov a afirmat că a refuzat solicitarea, dar gestul de a trimite un mesaj cu un astfel de conținut tuturor utilizatorilor în ziua votului a fost catalogat de echipa de campanie a lui Nicușor Dan drept o "interferență neautorizată" în procesul electoral.

Ministerul Afacerilor Externe al Franței a respins categoric acuzațiile lui Durov, considerându-le o "manevră de diversiune" menită să distragă atenția de la realele amenințări de interferență vizând România.

Pavel Durov, fondatorul aplicației Telegram, de origine rusă, dar cu cetățenie franceză, a lansat acuzația prin intermediul propriului său canal, susținând că un "guvern vest-european" ar fi solicitat companiei să "reducă la tăcere vocile conservatoare din România înaintea alegerilor prezidențiale de astăzi [duminică]". Deși nu a numit explicit țara, Durov a folosit un emoji reprezentând o baghetă, o referință aparent clară la Franța.

Durov a afirmat că a "refuzat categoric" această solicitare și că nu a restricționat niciun utilizator sau canal politic din România. El a criticat public ideea de a "combate interferența electorală" prin "interferență în alegeri". Trebuie menționat că Pavel Durov se află în prezent sub investigație în Franța pentru activități criminale legate de platforma sa de mesagerie.

Reacția Ministerului francez al Afacerilor Externe nu a întârziat să apară. Într-o postare pe platforma X, ministerul a declarat: "Franța respinge categoric aceste acuzații și solicită tuturor să dea dovadă de responsabilitate și respect pentru democrația românească".

Autoritățile franceze au îndemnat "toți actorii politici români să dea dovadă de responsabilitate și să apere democrația", considerând că "în acest context, acuzațiile recente împotriva Franței sunt doar o manevră de diversiune de la amenințările reale de interferență care vizează România".

Aceste acuzații reciproce se înscriu într-un context mai larg de tensiuni legate de integritatea procesului electoral din România. Alegerile prezidențiale au fost umbrite de suspiciuni de interferență încă din noiembrie 2024, când Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur de scrutin și a dispus repetarea acestuia, invocând rapoarte ale serviciilor de informații care semnalau o campanie masivă de interferență străină și una specifică pe platforma TikTok menită să impulsioneze candidatura pro-rusului Călin Georgescu.

Georgescu, cel care obținuse cele mai multe voturi în scrutinul anulat, a primit ulterior interdicția de a mai candida în luna mai, pe fondul unor acuzații de activități "împotriva ordinii constituționale". În urma acestei decizii, liderul AUR, George Simion, căruia i-a fost interzisă intrarea în Ucraina și Republica Moldova, a devenit principalul candidat al dreptei naționaliste.

Disputa dintre Durov și Franța evidențiază și un clivaj politic și ideologic tot mai pronunțat. Diversi critici din zona dreptei, inclusiv membri marcanți ai administrației Trump, au condamnat anularea votului din noiembrie și interdicția impusă lui Georgescu ca fiind un atac la adresa democrației. Această ciocnire de idei subliniază distanța tot mai mare dintre viziunea Statelor Unite sub președintele Donald Trump și cea a Uniunii Europene pe anumite subiecte politice și strategice.

Prin urmare, acuzațiile lansate de șeful Telegram și dezmințirile prompte ale Parisului adaugă un nou strat de complexitate discursului public post-electoral din România, pe fondul preocupărilor legate de securitatea cibernetică și de potențiala influență externă în procesele democratice.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta

Parteneri






CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
pixel