Cardinalii catolici americani îndeamnă administrația Trump să adopte o busolă morală în politica externă

Într-o declarație comună, cardinalii Blase Cupich din Chicago, Robert McElroy din Washington și Joseph Tobin din Newark, New Jersey, au avertizat că, fără o viziune morală, dezbaterea actuală privind politica externă a Washingtonului este împotmolită în „polarizare, partizanat și interese economice și sociale înguste”.

„Majoritatea Statelor Unite și a lumii sunt în derivă morală în ceea ce privește politica externă”, a declarat McElroy. „Continui să cred că Statele Unite au un impact extraordinar asupra lumii.”

Declarația a fost neobișnuită și a marcat a doua oară în tot atâtea luni când membri ai ierarhiei catolice din SUA și-au făcut auzită vocea împotriva unei administrații Trump despre care mulți consideră că nu respectă principiile fundamentale ale demnității umane, potrivit Associated Press (AP). În noiembrie, întreaga conferință a episcopilor catolici din SUA a condamnat deportarea în masă a migranților de către administrație și „denigrarea” acestora în discursul public.

Cei trei cardinali, care sunt figuri proeminente în aripa mai progresistă a bisericii americane, au luat ca punct de plecare un important discurs de politică externă pe care Papa Leon al XIV-lea l-a ținut, pe 9 ianuarie, în fața ambasadorilor acreditați pe lângă Sfântul Scaun.

Deși Papa nu a nominalizat țări, discursul său rostit aproape în întregime în limba engleză a constituit cea mai substanțială critică făcută de Leon al XIV-lea la adresa politicii externe a SUA. Primul papă născut în SUA din istorie a denunțat modul în care națiunile folosesc forța pentru a-și afirma dominația la nivel mondial, „subminând complet” pacea și ordinea juridică internațională de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Cardinalii pun la îndoială utilizarea forței

Cei trei cardinali au citat atât Venezuela, Groenlanda și Ucraina în declarația lor - spunând că acestea „au ridicat întrebări fundamentale despre utilizarea forței militare și semnificația păcii” – cât și reducerile ajutorului extern pe care administrația președintelui american Donald Trump le-a inițiat anul trecut.

„Rolul moral al țării noastre în confruntarea cu răul în întreaga lume, susținerea dreptului la viață și demnitate umană și sprijinirea libertății religioase sunt toate examinate (în sensul că sunt puse sub semnul întrebării de administrația Trump – nota autorului)”, au avertizat ei.

„Renunțăm la război ca instrument pentru interese naționale înguste și proclamăm că acțiunea militară trebuie văzută doar ca o ultimă soluție în situații extreme, nu ca un instrument normal al politicii naționale”, au scris ei. „Căutăm o politică externă care respectă și promovează dreptul la viață umană, libertatea religioasă și creșterea demnității umane în întreaga lume, în special prin asistență economică.” 

Tobin a descris busola morală pe care cardinalii își doresc ca SUA să o folosească la nivel global.

„Nu se poate ca prosperitatea mea să fie bazată pe tratamentul inuman aplicat altora”, a declarat el pentru AP. „Adevăratul argument nu este doar dreptul meu sau drepturile individuale, ci care este binele comun.”

Cardinalii și-au detaliat declarația în interviurile acordate AP

Cupich și McElroy au spus în interviuri, că semnatarii au fost inspirați să emită declarația după ce au ascultat mai mulți cardinali în timpul unei întâlniri din 7-8 ianuarie la Vatican. Acești alți cardinali s-au arătat alarmați cu privire la acțiunea SUA în Venezuela, reducerea ajutorului extern și amenințările sale de a achiziționa Groenlanda, a spus Cupich.

O zi mai târziu, discursul lui Papei Leon, de aproape 45 de minute, adresat corpului diplomatic, le-a oferit americanilor limbajul de care aveau nevoie, permițându-le să „se bazeze” pe cuvintele Papei, a spus Cupich.

Cupich a recunoscut că urmărirea penală a lui Maduro ar putea fi văzută pozitiv, dar nu în modul în care a fost făcută printr-o incursiune militară americană într-o țară suverană.

„Când mergem mai departe și facem lucrurile într-un mod care este prezentat ca spunând: «Pentru că putem face asta, o vom face, asta s-ar putea să fie corect» - aceasta este o evoluție problematică”, a spus el. „Există statul de drept care ar trebui respectat.”

Președintele Trump a insistat că reținerea lui Maduro a fost legală. În ceea ce privește Groenlanda, Trump a susținut în repetate rânduri că SUA are nevoie de controlul asupra insulei bogate în resurse, o regiune semi-autonomă a Danemarcei, aliată a NATO, pentru securitatea națională a SUA.

Administrația Trump a devalorizat semnificativ anul trecut Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), spunând că proiectele acesteia promovează o agendă liberală și reprezintă o risipă de bani.

Tobin, care a slujit în peste 70 de țări ca preot al iertării și împăcării („Redemptorist priest”) și ca superior general al ordinului, a deplâns retragerea asistenței USAID, spunând că filantropia SUA face o mare diferență în toate, de la foamete la sănătate.

Cei trei cardinali au declarat că scopul lor principal nu a fost să critice administrația, ci mai degrabă să încurajeze SUA să-și recâștige statutul moral în lume, urmând o politică externă ghidată etic și care urmărește binele comun.

„Nu susținem un partid politic sau o mișcare politică”, a spus Tobin. Credincioșii și toți oamenii de bunăvoință au un rol de jucat, a spus el.

„Pot argumenta decența umană fundamentală”, a spus el.

Nota autorului:

În discursul din 9 ianuarie, adresat diplomaților acreditați la vatican, Papa Leon al XIV-lea, printre multe altele a avertizat despre pace folosită ca instrument de impunere a unor condiții nedrepte, folosind următoarele cuvinte ale Sfântul Augustin scrise în lucrarea Cetatea lui Dumezeu acum aproximativ 1.600 de ani:

„Nu există nimeni care să nu dorească pacea. Căci chiar și cei care fac război nu doresc nimic altceva decât victoria; ei doresc, adică, să dobândească pacea cu glorie. Căci ce altceva este victoria decât cucerirea celor care ni se opun? Și când se face acest lucru, există pace... căci chiar și cei care întrerup în mod intenționat pacea în care trăiesc nu au ură față de pace, ci își doresc doar ca aceasta să fie transformată într-o pace care li se potrivește mai bine. Prin urmare, ei nu doresc pacea, ci doar pacea pe care o doresc.”

Privin pacea, Papa Leon concluzionează că „tocmai această atitudine a condus omenirea la tragedia celui de-al Doilea Război Mondial”.

O altă remarcă a Papei Leon în discurs a fost despre reprimarea în creștere, din zilele noastre, a libertății de conștiință a individului.

„În acest moment al istoriei, libertatea de conștiință pare a fi din ce în ce mai mult pusă la îndoială de către state, chiar și de cele care pretind că se bazează pe democrație și drepturile omului. Această libertate, însă, stabilește un echilibru între interesul colectiv și demnitatea individuală. De asemenea, subliniază faptul că o societate cu adevărat liberă nu impune uniformitate, ci protejează diversitatea conștiințelor, prevenind tendințele autoritare și promovând un dialog etic care îmbogățește structura socială”, a spus Papa Leon al XIV-lea.