Vânătoarea de platforme petroliere: Cum au lovit Forțele Speciale ucrainene inima Lukoil din Marea Caspică și ce înseamnă asta pentru „mașinăria de război” a Rusiei

Operațiunea, care a vizat facilitățile V. Filanovsky, Yuri Korchagin și Valery Greifer deținute de gigantul Lukoil, impune o nouă logică a războiului de uzură economică în strategia Kievului de a dezactiva „mașinăria de război” a Rusiei prin atacarea directă a centrelor de profit energetic aflate, teoretic, dincolo de raza de acțiune a conflictului convențional.

Această incursiune în sectorul nordic al Mării Caspice nu trebuie privită ca un incident izolat, ci punctul culminant al unei campanii începute în decembrie 2025. Potrivit Statului Major ucrainean, loviturile au vizat direct structurile de foraj, raportându-se „impacturi directe”.

Deși datele de monitorizare prin satelit NASA FIRMS nu au indicat incendii majore la platforma V. Filanovsky imediat după atac, analiștii militari sugerează că dronele ar fi putut viza coca platformelor sau sistemele critice de control, căutând mai degrabă o „scoatere din uz funcțională” decât o distrugere spectaculoasă.

Diversificarea obiectivelor atacate: De la nave de patrulare la infrastructură critică

Importanța strategică a platformei de foraj Filanovsky este colosală pentru bugetul de apărare al Rusiei, având rezerve estimate la 129 de milioane de tone de petrol și 30 de miliarde de metri cubi de gaz. Pentru Ucraina, aceste platforme reprezintă ținte legitime, fiind considerate infrastructură de sprijin pentru forțele armate ruse. 

Înainte de a lovi platformele, unitățile SSO și-au „curățat” calea prin atacarea singurei nave de patrulare din regiune, nava Rasul Gamzatov (Proiect 22460, clasa Hunter), un activ crucial al Pazei de Coastă ruse conceput special pentru a contracara amenințările de suprafață și aeriene.

Această campanie în Caspică este sincronizată cu operațiuni similare desfășurate în alte regiuni strategice. De asemenea, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a raportat recent lovirea unui petrolier din „flota fantomă” rusească în Marea Mediterană, marcând prima operațiune de acest tip în afara bazinului Mării Negre. 

Mesajul transmis de Kiev devine tot mai clar pentru ruși: activele energetice rusești nu mai sunt în siguranță nicăieri, fie că se află în porturile baltice, în Caspică sau în tranzit prin Mediterană.

Logistica Rusiei este sub asediu: Impactul asupra capacității de luptă

Dincolo de componenta economică, forțele ucrainene continuă să degradeze capacitățile defensive rusești pe fronturile active. Concomitent cu atacul din Caspică, unitățile de artilerie au confirmat distrugerea unui sistem antiaerian Buk-M3 în regiunea Luhansk și a unui hub logistic al Armatei 49 de Arme Combinate în regiunea Herson.

Aceste lovituri chirurgicale vizează fragmentarea liniilor de aprovizionare și slăbirea umbrelei de protecție aeriană, facilitând astfel succesul dronelor cu rază lungă de acțiune.

În timp ce Ministerul rus al Apărării susține interceptarea a șapte drone deasupra Mării Caspice, frecvența atacurilor, raportate pe 11, 12, 15 și 19 decembrie, și reluate în forță în ianuarie, indică faptul că sistemele rusești de apărare electronică și antiaeriană din regiune sunt suprasolicitate.

Pentru Ucraina, costul unei drone kamikaze este neglijabil în comparație cu lunile de reparații necesare pentru a repune în funcțiune o platformă de foraj de înaltă tehnologie, transformând acest „război de uzură economică” într-un avantaj strategic pe termen lung.