Ambasadorul Armeniei în România, despre luptele cu Azerbaidjan: Armata azeră a atacat cu tancuri și sisteme de artilerie | Interviu DefenseRomania

DefenseRomania Team / 15 iul 2020 / 21:27
Sursă foto: MoD of The Republic of Armenia Facebook
EXCLUSIV
Sursă foto: MoD of The Republic of Armenia Facebook

În contextul în care luptele de la frontiera dintre Azerbaidjan și Armenia continuă, E.S. Sergey Minasyan, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Armenia la București, a acordat un interviu DefenseRomania.

În exclusivitate pentru cititorii DefenseRomania, Ambasadorul Armeniei în România a discutat despre situația care s-a înrăutățit brusc la granița dintre Armenia și Azerbaidjan.

Armenia acuză partea azeră că, folosindu-se de tancuri, sisteme de artilerie și drone, a inițiat acțiuni de luptă la frontieră, dar și în interiorul Armeniei. Ambasadorul Minasyan ne-a transmis că „aceste acțiuni sunt rezultatul campaniei de ură cultivată, de mai mulți ani, de autoritățile azere”.

Redăm integral interviul acordat de E.S. Sergey Minasyan publicației noastre:

DefenseRomania: Pe 12 iulie s-a înrăutățit brusc situația la granița dintre Armenia și Azerbaidjan? Care ar fi motivul?

E.S. Sergey Minasyan: Pe 12 iulie, armata azeră, folosindu-se de o numeroasă tehnică de luptă (tancuri, artilerie, drone) a inițiat acțiuni de luptă la frontiera de stat cât și în interiorul Armeniei. Mai mult decât atât, între 13-14 iulie, atacurilor de acest gen au fost supuse și localitățile armenești, precum orașul Berd. De menționat este că această agresiune din partea Azerbaidjanului este prima, după mulți ani de acțiuni militare vaste, în a cărei țintă s-a aflat nu doar Republica Nagorno-Karabakh (Artsakh), ci și granița cu Armenia. În aceste acțiuni militare a fost angrenată, fără precedent, o cantitate impresionantă de tehnică militară, fie că vorbim despre echipamente sau de personal militar.

Totuși, datorită iscusinței sale, armata armeană a reușit să contracareze acest atac, iar armata azeră a suferit pierderi inclusiv în persoana unui general și a câtorva ofițeri sus-puși, care, în consecință, nu au putut pătrunde în interiorul Armeniei pentru a-și îndrepta ura spre populația pașnică.

DefenseRomania: Care este motivul ce a declanșat aceste acțiuni ale Azerbaidjanului?

E.S. Sergey Minasyan: În mod evident, aceste acțiuni sunt rezultatul campaniei de ură cultivată, de mai mulți ani, de autoritățile azere, în frunte cu președintele Ilham Aliyev față de Nagorno-Karabakh (Artsakh), Armenia și chiar Diaspora armeană din întreaga lume. Cu câteva zile înainte de agresiunea săvârsită de Azerbaidjan la granița cu Armenia, Ilham Aliyev a ieșit cu declarații dure amenințând cu reînceperea acțiunilor militare împotriva populației Nagorno-Karabakh-ului, invocând pretenții teritoriale față de Republica Armenia.

De asemenea, ne neliniștește, în mod special faptul că în ciuda îndemnului venit din partea Secretarului General al ONU, a reînceput agresiunea militară și asta în condițiile pandemiei de COVID-19, iar cea mai dură dovadă a acestui fapt este că în cadrul acțiunilor militare din 13-14 iulie a.c. a fost atacată o fabrică din orașul Berd, în care erau confecționate măști și alte echipamente medicale atât de necesare în lupta cu pandemia de COVID-19. Consider că aceste fapte merită cea mai dură condamnare din partea comunității internaționale.         

DefenseRomania: Care este, în general, reacția internațională vizavi de cele întâmplate?

E.S. Sergey Minasyan: Co-președinții grupului de la Minsk al OSCE, care contribuie la procesul de soluționare a pașnică a chestiunii Nagorno-Karabakh-ului, un șir de țări importante, Uniunea Europeană, NATO și alte organizații internaționale cu toții au făcut apel de stopare imediată a acțiunile militare și restabilirea acordului de încetare a focului. În fapt, doar Turcia a fost printre puținii actori care a susținut în mod categoric agresiunea militară a Azerbaidjanului, ceea ce reprezintă efectiv o continuare a poziției tradiționale distructive a autorităților turce în raport cu Armenia, care își are începuturile încă din timpul Genocidului Armean săvârșit în Imperiul Otoman în 1915. Acest fapt confirmă încă o dată atitudinea tendențioasă a Turciei în acest conflict și este de neadmis orice implicare a ei în procesul de negociere la care stăruiesc co-președinții grupului de la Minsk al OSCE. Cu toate acestea, sperăm că datorită sprijinului comunității internaționale, acordul de încetare a focului atât la granița cu Armenia, cât și la cea cu Nagorno-Karabakh va fi restabilit și respectat.    

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2020 - Toate drepturile rezervate.
nxt.23
YesMy