Proiectul Refurbot în care e implicată și compania KNDS France și cei de la OBSAM, vizează, în baza lecțiilor din războiul din Ucraina, astfel de modificări ale bătrânelor tancuri. Companiile implicate fac o analiză asupra modului în care ar putea obține capacități robotizate „grele” pornind de la platforme vechi sau chiar retrase din uz.
AMX-30 în versiunea Brenus, prezentat ca dronă cu un tun de 25 mm
![]()
Tanc AMX-30 robotizat. Photo source: Opex360
O astfel de direcție este robotizarea tancurilor de luptă AMX-30B2. Acestea se află în proces de retragere. Francezii de la Opex360 scriu că dezmembrarea acestor tancuri se face din 2015, la un ritm de 50 pe an. În stocurile Armatei franceze se mai află însă câteva tancuri AMX-30B2 aduse la standardul Brenus în anii 1990, care ar urma să fie supuse „robotizării”.
Acestea se disting în special prin sistemul de blindaj reactiv GIAT BS G2, iar unele din aceste tancuri ar putea intra în proiectul Refurbot. Companiile implicate în program arată că un astfel de proiect stârnește interes atât în Franța cât și în străinătate, căci programul constă în primul rând în modernizarea tancului înainte de transformarea lui într-o dronă terestră. Mai mult, acest concept s-ar putea aplica și bătrânelor tancuri Leopard 1A5.
Interesant e că în cadrul expoziției internaționale Eurosatory de la Paris, a fost prezentat un astfel de prototip.
Prototipul prezentat la este echipat cu modulul de robotică „Toxo”, cu un dispozitiv care permite controlul șasiului și cu senzori optronici. Turela de 105 mm a lăsat locul unui sistem de arme telecomandat ARX-25 de 25 mm cu dublă alimentare. Tancul e integrat și cu o dronă aeriană.
Ce știm despre bătrânele tancuri franceze AMX-30, viitoare drone?
![]()
AMX-30B, photo source: WIKIPEDIA
AMX-30 este un tanc principal de luptă din a doua generație, dezvoltat de Franța și fabricat de Atelier de Construction d’Issy-les-Moulineaux (AMX), iar mai târziu de GIAT Industries. A fost conceput la sfârșitul anilor 1950 ca parte a unui proiect comun european pentru dezvoltarea unui viitor tanc european, proiect în care Franța a lucrat alături de Germania și Italia și care în cele din urmă s-a divizat din cauza filozofiilor de proiectare diferite. Franța a continuat independent, iar AMX-30 a intrat în producție în 1966, desfășurarea operațională completă începând în 1967.
Tancul s-a născut din dorința de a crea o platformă extrem de mobilă, cu o putere de foc suficient de mare, în contrast cu tancurile sovietice din acea perioadă, puternic blindate, dar mai puțin agile. AMX-30 a fost conceput pentru a contracara amenințările prin manevrabilitate superioară și un tun principal de 105 mm.
A fost în principal în dotarea Armatei franceze, dar a fost și exportat în mai multe țări, inclusiv în Grecia, Arabia Saudită sau Venezuela.
Versiunea pe care francezii intenționează să o robotizeze este Brenus, ultima versiune a AMX-30. Potrivit Army Recognition, această versiune a fost dezvoltată pentru operațiuni de menținere a păcii și operațiuni urbane în anii 1990. Varianta Brenus a fost utilizată de unitățile franceze desfășurate în Liban și în Balcani.
Brenus a adus nou un blindaj reactiv exploziv pentru a îmbunătăți apărarea împotriva aruncătoarelor de grenade (RPG) și a rachetelor ghidate antitanc (ATGM). Utilizarea sa a fost limitată și a înzestrat unele unități franceze, din cauza sfârșitului Războiului Rece și a retragerii treptate din uz a flotei de AMX-30.