2014 invazia rusă în Ucraina vs. 1968 invadarea Cehoslovaciei. Industria de apărare din România, în fața unui test fundamental

Tudor Curtifan |
Data actualizării: | Data publicării:
Foto: MApN via. Locotenent Sergiu Iosub
EXCLUSIV
Foto: MApN via. Locotenent Sergiu Iosub

General-locotenent (rtr.) Virgil Bălăceanu, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă din România (AORR), în cadrul interviului acordat DefenseRoamania despre starea Armatei, ediție dedicată Zilei Naționale, a vorbit despre două momente fundamentale ale istoriei, momente în urma cărora a fost necesară regândirea fundamentală a strategie de apărare și componenta industriei naționale.

E vorba de Primăvara de la Praga din 1968, moment fundamental care a dus la regândirea totală a strategiei României de securitate. Un alt asemenea moment este martie 2014, invadarea Crimeei de către Federația Rusă.

 

Martie 2014 - invazia rusă a Ucrainei - și august 1968 - invadarea Cehlovaciei de către URSS - sunt două momente care schimbă fundamental strategia de apărare a României

 

Ceea ce s-a întâmplat în 2014 are un impact colosal asupra României. Asemenea momentului 1968, invadarea Ucrainei a dus la o schimbare radicală a strategiei de apărare a României, schimbare care se reflectă inclusiv în industria de apărare națională, inclusiv prin nevoia de înarmare pentru descurajare. Iar viitorul industriei trebuie să țină cont de agresiunea rusă asupra Ucrainei.

General-locotenent (rtr.) Virgil Bălăceanu a precizat că e necesară o strategie a viitorului industriei de apărare din România, „ținând seama că până în 1989 am avut o experiență a unei industrii naționale de apărare puternice, dezvoltată după momentul 1968 (n.a. - Primăvara de la Praga și invadarea Ceholovaciei de către URSS și unele state membre ale Tratatului de la Varșovia”.

„Aminteam într-o altă emisiune la DefenseRomania, și revin asupra subiectului, că momentul martie 2014, când Federația Rusă a invadat Crimeea, este momentul în care trebuie să regândim fundamental problematica apărării și securității României, așa cum la vremea respectivă a fost regândit totul după invazia URSS și a celor patru sateliți în Cehoslovacia în august 1968”, a conchis președintele AORR.

„Avem nevoie de transfer de tehnologie. Prin transfer de tehnologie putem să asigurăm mentenanță și producție internă, iar pe anumite componente putem să asigurăm o dezvoltare a domeniului respectiv. Ar trebui să fie o atenție investițională a marilor producători de armamente care au interese mari la această oră în România. Interesul lor nu trebuie să fie doar legat de vânzare ci și legat de industria de apărare a României legat de mentenanța acestor echipamente foarte scumpe și performante pe care le-am achiziționat”, a mai adăugat generalul român.

 

Invazia rusă în Crimeea a schimbat radical strategiile de apărare ale Aliaților. Industria de apărare trebuie să se plieze și ea pe aceste interese

 

2. Sursă foto... (14-mapn-armata-romania_10062100.jpg)

Sursă foto: MApN

În acest sens amintim că în Parlament a fost depusă o inițiativă de modificare a legii offset-ului, inițiativă depusă de Nicoleta Pauliuc (PNL), preşedinte al Comisiei de Apărare din Senat. Una din cele mai importante prevederi ale actului legislativ este posibilitatea offset-ului și la contractele G2G (Guvern la Guvern).

În ceea ce privește agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei, 2014 evenimentul a adus modificări ale strategiei de apărare nu doar în România, ci și în abordările statelor aliate din regiune, dar și a marilor puteri din NATO. Generalul Bălăceanu remarcă însă că e esențial ca industria națională de apărare din România să se plieze pe această nouă abordare strategică de securitate, nu doar prin înzestrare, ci și prin componenta offset și transfer de tehnologie/ Lucru care s-a mai întâmplat odată în 1968, după invadarea Cehoslovaciei.

Denumită „Operaţiunea Dunărea” - invazia statelor membre ale Pactului de la Varşovia (n.a. - cu excepţia României) a mobilizat iniţial circa 200.000 de soldaţi, 2.300 de tancuri şi avioane ale armatelor Uniunii Sovietice, RDG-ului, Poloniei, Ungariei şi Bulgariei, care în noaptea de 20 spre 21 august 1968 au trecut graniţa Cehoslovaciei. Contingentul a fost suplimentat în zilele următoare, ajungând la circa 750.000 de soldaţi şi 6.000 de tancuri. 

CITEȘTE ȘI: Reluarea producției de pulbere, prioritatea zero a României. Generalul Bălăceanu: Piranha V trebuie să tragă cu muniție din țară

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel