Bruxelles-ul pregătește SAFE 2.0: 21 de miliarde de euro neutilizați, redirecționați spre proiecte comune cu Ucraina

Pentru acesta sunt disponibile 21 de miliarde de euro, fonduri care nu au fost accesate în măsura așteptată în prima rundă de state precum Italia, care au cerut mai puțin decât anunțaseră inițial.

Potrivit lui Kubilius, banii ar urma să finanțeze, ori de câte ori este posibil, proiecte comune cu Ucraina. Comisarul a citat proiectul de apărare antirachetă Freyja drept una dintre cele mai urgente inițiative. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a descris, la rândul său, dezvoltarea împreună cu Ucraina a unui nou sistem de apărare antiaeriană drept un proiect important, abordat la întâlnire.

Prin SAFE, Comisia Europeană a pus la dispoziția statelor membre un total de 150 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi rambursabile, cu dobândă preferențială. Ucraina poate participa la proiecte. Polonia este cel mai mare utilizator al programului și și-a exprimat dorința de a folosi eventualele fonduri rămase, de exemplu pentru achiziția de avioane de transport Airbus.

La reuniunea E5 au participat miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie, considerate cele mai mari cinci puteri militare din Europa, precum și reprezentanți ai UE și ai NATO. România nu a fost reprezentată.

Ce arată decizia

Anunțul spune mai mult despre limitele programului decât despre extinderea lui. O sumă de 21 de miliarde de euro, adică aproape a șasea parte din totalul de 150 de miliarde, nu a fost cerută de capitalele europene, ceea ce arată că instrumentul nu a fost peste tot atât de atractiv pe cât s-a crezut inițial.

Motivele nu au fost exprimate clar, dar pot fi deduse din natura împrumutului, care stabilește că finanțarea trebuie rambursată, deci se adaugă la datoria publică, iar statele cu marjă bugetară redusă nu sunt motivate să ceară mai mult. 

Redirecționarea către proiecte comune cu Ucraina urmărește simultan absorbția fondurilor și întărirea industriei europene și ucrainene de apărare. Alegerea proiectelor este și ea relevantă. Apărarea antiaeriană și antirachetă este cea mai solicitată capabilitate europeană, așa cum au arătat discuțiile despre Patriot, iar dezvoltarea ei împreună cu Kievul, prin experiența dobândită în război, poate scurta ciclurile de dezvoltare.

Trebuie spus, însă, că atât proiectul Freyja, cât și noul sistem antiaerian la care a făcut referire Pistorius sunt prezentate fără detalii tehnice, iar calendarul și bugetul lor nu sunt cunoscute.

Ce înseamnă pentru România

România ar putea fi direct interesată, pentru că a fost una dintre cele mai active beneficiare ale primei runde. Cu 16,68 miliarde de euro, are a doua cea mai mare alocare din program, după Polonia. Acordul de împrumut a fost semnat la București pe 12 mai 2026, a fost finalizat la Bruxelles pe 21 mai și aprobat ulterior de Parlament. Împrumutul are maturitate de 45 de ani și perioadă de grație de 10 ani, iar fondurile pot fi accesate până la 31 decembrie 2030, cu o prefinanțare de 15%, de aproximativ 2,5 miliarde de euro, și prima tranșă disponibilă chiar din această lună, octombrie 2026.

România nu se numără, așadar, printre statele care au lăsat bani neutilizați. Dimpotrivă, MApN a semnat, înaintea termenului limită din 31 mai, șapte contracte cu firme din grupul german Rheinmetall, în valoare de aproape 6 miliarde de euro, între care cel pentru 298 de vehicule de luptă ale infanteriei și derivate Lynx, de 3,337 miliarde de euro fără TVA.

În total, ministerul are în plan 21 de proiecte de înzestrare, de aproximativ 9,6 miliarde de euro, pentru perioada 2026-2030, iar pentru 16 dintre ele, în valoare de 8,33 miliarde de euro, a primit aprobarea Parlamentului la finalul lunii aprilie. Restul alocării merge spre infrastructură, inclusiv 4,2 miliarde de euro pentru drumuri de interes național, și spre securitate cibernetică.

Este neclar dacă România va putea sau va dori să acceseze SAFE 2.0, mai ales că în prezent nu par să fie stabilite criteriile noii runde. Există totuși câteva aspecte de interes.

Primul este orientarea spre proiecte comune cu Ucraina, domeniu în care Bucureștiul are deja ”ancore”, între care discuțiile despre un program româno-ucrainean de interceptoare antidronă. Un alt aspect este că Polonia își revendică deja o parte din fondurile neutilizate, ceea ce înseamnă că accesul la ele va fi competitiv. 

În cele din urmă, ajungem la presiunea asupra bugetului nostru național. Un împrumut de 16,68 miliarde de euro s-a adăugat deficitului și datoriei externe, iar o eventuală nouă cerere ar trebui judecată și în lumina acestei situații. Este important ca proiectele propuse să justifice încă o sumă rambursabilă, într-un moment în care prioritățile, de la apărarea antiaeriană la protecția Dunării și a litoralului, sunt deja numeroase.