Utilizarea dronelor în războaie produce reforme în Armata rusă: Apărarea antiaeriană trece de la Forțele Terestre sub comanda Forțelor Aeriene

russia_s400_nato_75903700
sisteme ruseşti de apărare antiaeriană S-400
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 27.02.2023, citând două surse apropiată departamentului militar, că Trupele de Apărare Antiaeriană au fost scoase din subordinea Forțelor Terestre și resubordonate comandantului-șef al Forțelor Aerocosmice.

,,Da, așa este. Este deja un fapt împlinit”, a spus una dintre surse, răspunzând la întrebarea unui corespondent al agenției TASS referitoare la resubordonarea apărării aeriene a Forțelor Terestre la Comandamentul Principal al Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse. Această informație a confirmată și de un al doilea interlocutor al agenției.

Anterior, de mari unități și unități militare de apărare antiaeriană dispuneau atât Forțele Terestre, ale căror echipamente însoțeau și acopereau trupele direct în zonele de luptă de la sol, cât și Forțele Aerocosmice. Acestea din urmă asigurau, în special, apărarea antiaeriană a obiectivelor importante.

Apărarea antiaeriană a Rusiei a fost înființată pe 15 decembrie 1915. Până în anul 1941, sistemul de apărare antiaeriană al țării a fost unificat și numai în toamna acelui an a fost împărțit între Forțele Terestre și Forțele Aeriene.

În anul 1958, prin ordin al ministrului apărării al URSS, mareșal Malinovski, au fost create Trupele de Apărare Antiaeriană, ca armă separată în cadrul Forțelor Terestre.

Ucraina și folosirea dronelor în războiul modern, cauze ale implementării măsurilor de reformă


Comentariul autorului: Probabil că reunificarea apărării antiaeriene a Rusiei a fost determinată de lecțiile învățate în Ucraina și în alte conflicte moderne.

Unul dintre motivele implementării acestei măsuri de reformă a Forțelor Armate constă în întrebuințarea masivă de către adversar a dronelor de atac. Din această cauză, pentru a nu consuma rachetele scumpe ale sistemelor de rachete antiaeriene cu rază lungă de acțiune (S-300, S-400) pentru distrugerea unor ținte aeriene de dimensiuni reduse este necesară asigurarea apărării obiectivelor importante, militare și civile, cu ajutorul complexelor cu rază scurtă de acțiune.

Astfel, pe lângă dislocarea comună a mijloacelor de apărare antiaeriană de la Forțele Terestre și Forțele Aerocosmice a fost nevoie și de plasarea acestora sub o comandă unică.

Până în prezent, în structura Forțelor Terestre au funcționat Trupele de Apărare Antiaeriană, iar în compunerea Forțelor Aerocosmice s-au aflat Trupele de Rachete Antiaeriene.

În cadrul Trupelor de Apărare Antiaeriană erau constituite brigăzi de rachete antiaeriene, la nivelul Regiunilor Militare, și regimente sau batalioane de rachete antiaeriene la nivel de divizie sau brigadă.

Din Trupele de Rachete Antiaeriene făceau parte divizii de apărare antiaeriană, structurate în regimente de rachete antiaeriene și regimente radiotehnice.

Ofițer analist, actualmente în rezervă. Și-a dedicat o mare parte din viață serviciului militar, activând în armată timp de 30 de ani, între 1986 și 2016. În paralel cu cariera militară, în 1997 a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, specializarea cehă–franceză. Din 2018, administrează blogul personal remnmilitaryblog.com, unde oferă analize și comentarii asupra evoluțiilor de securitate în zona Mării Negre, combinând experiența practică cu expertiza academică în domeniul limbilor și culturilor străine.
Alte știri de interes
x close