Turcia se simte vizată de acordul pentru nave de luptă dintre Franța și Grecia și crede că acesta amenință „pacea și stabilitatea”

Nicolae Iordan / 03 oct 2021 / 09:01
Concept fregată Belharra, sursă foto: Naval Group
Concept fregată Belharra, sursă foto: Naval Group

Pe 1 octombrie, Turcia a criticat acordul de miliarde de dolari dintre Franța și Grecia pentru achiziționarea navelor de luptă, avertizând că acesta izolează Ankara și amenință stabilitatea regională.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe a declarat: "Armamentul Greciei și izolarea și înstrăinarea Turciei, în loc să sprijine cooperarea, sunt o politică problematică care va dăuna Greciei și UE și va amenința pacea și stabilitatea regională". Declarația face în mod direct referire la acordul din 28 septembrie prin care Grecia va achiziționa nave de luptă din Franța. Contractul a fost definit de premierul grec, Kyriakos Mitsotakisha, drept "un prim pas către autonomia apărării europene".

Pe  28 septembrie, alături de președintele francez, Emmanuel Macron, în palatul Elysee, premierul elen a declarat: "Avem o viziune comună a unei capacități de răspuns autonome la provocările cu care trebuie să se confrunte Europa".

Acordul de 5 miliarde de dolari va oferi Atenei trei fregate Belharra de ultimă generație și trei corvete Gowind. Potrivit unor declarații, se așteaptă livrarea navelor până în 2026, prima fregată sosind încă din 2024. La rândul său, Macron a spus că acordul nu trebuie perceput ca o amenințare de către Ankara, ci ca un mijloc comun de asigurare a securității în Mediterana, precum și în Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Balcani.

Tot pe 28 septembrie, Ministerul turc de Externe a anunțat că Ankara și Atena vor purta următoarea rundă de discuții bilaterale asupra Mediteranei, pe 6 octombrie, în capitala Turciei. Aceasta este cea de-a 63-a reuniune consultativă între părți pentru soluționarea problemelor referitoare la revendicările concurente privind jurisdicția din estul Mediteranei, spațiul aerian, exploatarea resurselor energetice, divizarea Ciprului și statutul insulelor din Marea Egee. Discuțiile au fost reluate în ianuarie 2021, după o pauză de cinci ani și o serie de tensiuni care au crescut riscul unui conflict în regiune.

În pofida dificultăților economice, Grecia este unul dintre aliații NATO care și-a respectat întotdeauna angajamentul de a aloca cel puțin 2% din produsul său intern brut pentru apărare. În 2019, cifra se ridica la 2,3%. Bugetul din 2021, în sectorul apărării, ar trebui să ajungă la o cifră de aproximativ 5,5 miliarde de euro, cifră care, potrivit lui Mitsotakis, reflectă necesitatea ca Atena să-și garanteze securitatea într-un context din ce în ce mai tensionat, precum cel din estul Mediteranei . Tocmai din acest motiv, executivul grec a încercat să majoreze cheltuielile militare în 2021 cu aproximativ 57%, comparativ cu cel din 2019.

 

Mărul discordie îl reprezintă întinderea platformelor lor continental

 

Turcia și Grecia, ambele membre NATO, nu cad de acord cu privire la drepturile de exploatare a resurselor de hidrocarburi din regiunea est-mediteraneană, din cauza opiniilor contradictorii cu privire la întinderea platformelor lor continentale. Apele, presărate în principal cu insule grecești, sunt bogate în gaze, iar demarcarea zonelor lor economice exclusive este o sursă de controversă între Turcia, Grecia și Cipru.          

Ankara susține că are cea mai lungă coastă din estul Mediteranei, dar zona sa maritimă este închisă într-o bandă îngustă de apă datorită extinderii platformei continentale grecești, caracterizată prin prezența multor insule apropiate de granița cu Turcia și este dată ca exemplu insula greacă Kastellorizo, care se află la aproximativ 2 km de coasta de sud a Turciei și la 570 km de Grecia continentală,

Disputa dintre Ankara și Atena s-a intensificat, cu o serie de episoade deosebit de tensionate, după ce Grecia a semnat un acord la 6 august 2020  cu Egiptul pentru delimitarea zonelor lor economice exclusive. Pactul a contrastat puternic cu obiectivele Ankarei din regiune.

Pe 27 noiembrie 2019, Turcia a semnat un acord similar cu Guvernul Acordului Național (GNA) de la Tripoli, provocând indignarea Greciei, Ciprului și Egiptului, care l-au acuzat pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan de încălcarea drepturilor lor economice în Mediterana. La rândul său, liderul Ankarei a considerat "inutil" pactul dintre Grecia și Egipt și a reiterat că singurul acord valabil în regiune a fost cel dintre Turcia și guvernul libian. Discuțiile reluate în 2021 vizează evitarea tensiunilor în zonă.

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy