ReSTeH și miza construirii unei industrii de apărare în Republica Moldova

Evenimentul a fost organizat de Institutul Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței (IEACR), Comunitatea WatchDog.MD și Aspen Institute România, în parteneriat cu New Strategy Center. Patronatul Industriei Române de Apărare (ROMDEF), Leviatan Group și Asociația Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară (PATROMIL) au sprijinit inițiativa. Participarea autorităților, companiilor și mediului academic din Republica Moldova, România și Ucraina a conturat o miză regională. Mai exact construirea unor parteneriate care să transforme cerințele de apărare în produse și servicii utilizabile.

Vorbitorii principali au fost ambasadoarea Franței, Dominique Waag, deputatul Lilian Carp și George Scutaru, directorul general al New Strategy Center. Două paneluri au legat schimbările operaționale de pregătirea națională și au analizat căile către capacitate industrială.

Conferința continuă o masă rotundă desfășurată la 15 iunie 2026, fiind identificate șase direcții prioritare, de la adaptarea instituțională și sistemele fără pilot până la inteligența artificială, simulări, mobilitate militară și cooperare pentru inovare. Mai vorbim de infrastructura rezilientă, sistemele digitale securizate, electronica și sprijinul medical. Această varietate arată că proiectul industrial propus depășește producția de drone și privește funcționarea statului în situații de criză.

Urgența este confirmată de evoluțiile ulterioare reuniunii. La 16 octombrie, Ministerul Apărării raporta șapte incidente de încălcare a spațiului aerian în perioada 10–16 octombrie și 63 de la începutul anului. Un caz privea fragmente de dronă cu explozibil descoperite la Geamăna, iar celelalte șase, survoluri neautorizate. Aceste date arată de ce supravegherea, avertizarea și protejarea infrastructurii trebuie legate de capacități tehnice disponibile și întreținute permanent.

Pentru protecția spațiului aerian, utilitatea unui produs depinde și de integrarea sa cu celelalte mijloace disponibile. Detectarea, transmiterea alertei și reacția instituțiilor trebuie să funcționeze coordonat. Industria locală poate contribui la anumite componente ale acestui ansamblu, inclusiv prin mentenanță și adaptări software. Alegerea investițiilor trebuie să urmărească efectul asupra securității, posibilitatea folosirii echipamentelor și costurile susținerii lor pe termen lung.

Directorul executiv al IEACR, Radu Burduja, a evidențiat competențele existente în IT, electronică, inginerie și cercetare. Problema identificată privește mecanismele insuficiente de conectare a acestora cu nevoile instituțiilor. Pentru o companie, dezvoltarea unui produs presupune să cunoască utilizatorul, cerințele și perspectiva comenzilor. Pentru stat, achiziția are sens dacă produsul poate fi testat, integrat și susținut pe durata utilizării.

Aici se află utilitatea posibilă a ReSTeH. Platforma poate facilita formularea cerințelor, identificarea furnizorilor și întâlnirea dintre dezvoltatori și investitori. Un asemenea mecanism ar trebui să reducă distanța dintre o problemă operațională și o soluție verificabilă. Succesul va depinde de participarea efectivă a instituțiilor beneficiare, de accesul echitabil al companiilor și de capacitatea de a menține cooperarea după încheierea conferinței.

Semnarea primului memorandum de înțelegere al ReSTeH cu ROMDEF oferă un punct de pornire pentru relația cu industria românească. Documentul poate facilita contacte și proiecte comune. Investițiile, contractele și capacitățile de producție vor necesita însă negocieri și decizii separate. Evaluarea inițiativei trebuie să urmărească aceste etape, pentru a putea stabili când cooperarea instituțională începe să producă efecte industriale și economice.

Pentru Republica Moldova, intrarea realistă în acest sector ar putea începe prin specializări, precum software, componente electronice, integrarea sistemelor, mentenanță și servicii de inginerie. Aceste activități pot utiliza competențe existente și permit dezvoltarea graduală. Alegerea nișelor trebuie să pornească de la cerere, costuri și posibilitatea certificării. O capacitate industrială sustenabilă presupune furnizori stabili, personal calificat, controlul calității și posibilitatea reparării produselor.

Intervenția publică a prorectorului UTM, Eduard Monaico, explică pe larg contribuția mediului universitar. El demonstrează cum competențele în securitate cibernetică, nanotehnologii, microelectronică, securitate alimentară, biotehnologii și construcții civile pot fi îmbinate de firmele în domeniu, împreună cu infrastructura de cercetare disponibilă partenerilor industriali. Aceste resurse pot susține tehnologii cu dublă utilizare, civilă și militară. Pentru universități, colaborarea poate aduce proiecte aplicate și trasee profesionale care să păstreze cercetători și ingineri în țară.

Trecerea de la laborator la producție rămâne o probă dificilă. Un prototip trebuie validat în condițiile utilizării reale, iar fabricarea repetată cere proceduri și finanțare. Parteneriatele universitare au nevoie de reguli privind proprietatea intelectuală, responsabilitatea tehnică și împărțirea rezultatelor comerciale. Fără asemenea clarificări, cercetarea poate rămâne izolată, iar companiile pot evita investițiile în proiecte ale căror drepturi de utilizare sunt neclare.

Cooperarea România-Republica Moldova-Ucraina oferă o formulă promițătoare prin complementaritate. România poate contribui cu experiența standardelor europene și aliate și cu legături industriale. Ucraina aduce experiență operațională și adaptare tehnologică în condiții de război. Republica Moldova poate participa prin software, electronică, integrare și mentenanță. Transformarea acestei formule în parteneriate va cere delimitarea contribuțiilor, protejarea tehnologiilor și stabilirea piețelor pe care produsele comune pot fi comercializate.

Prticipanții din Ucraina s-au referit la nevoia de conectare a companiilor ucrainene cu cele europene, între Kiev și Bruxelles. Obiectivele sunt extinderea producției și schimbul de tehnologii. Pentru Chișinău, lecția este că accesul la această cooperare presupune parteneri credibili și capacitatea de a îndeplini obligații comerciale. Apropierea geografică devine un avantaj economic atunci când este susținută de competențe și reguli previzibile.

Legătura cu România poate susține apropierea standardelor și pregătirea personalului, teme evidențiate și de New Strategy Center. Pentru firmele moldovenești, participarea la lanțuri regionale de furnizare ar putea crea o piață mai largă decât comenzile interne. Accesul depinde însă de îndeplinirea cerințelor tehnice și contractuale. Parteneriatul trebuie să dezvolte competențe locale și valoare adăugată, inclusiv prin cercetare și mentenanță, pentru ca beneficiile să rămână durabile.

Cadrul legislativ reprezintă una dintre condițiile centrale. Lilian Carp, președintele comisiei parlamentare pentru securitate, a semnalat existența unei legislații concepute pentru timp de pace, insuficient adaptată riscurilor actuale. Conferința a inclus promovarea unui cadru dedicat industriei de apărare între direcțiile de continuare. Pentru investitori, predictibilitatea presupune să știe ce pot produce, în ce condiții și pentru ce categorii de beneficiari.

Regulile ar trebui să clarifice autorizarea activităților, testarea, transferurile tehnologice și responsabilitățile instituțiilor. Produsele cu dublă utilizare necesită evaluarea utilizării finale și a obligațiilor aplicabile exporturilor. Un cadru favorabil afacerilor trebuie să ofere proceduri inteligibile și termene previzibile, împreună cu garanții de securitate. Finanțarea transparentă și verificarea partenerilor sunt importante într-un domeniu în care vulnerabilitățile comerciale pot deveni vulnerabilități naționale.

La fel de importantă este cererea. Companiile investesc atunci când identifică beneficiari și perspective credibile de recuperare a costurilor. Instituțiile trebuie să stabilească priorități și să estimeze resursele necesare pentru întregul ciclu de utilizare. Prețul inițial al echipamentului reprezintă doar o parte a efortului financiar. Pregătirea operatorilor, piesele, actualizările și reparațiile influențează capacitatea reală de apărare și trebuie prevăzute de la început.

George Scutaru, director general al New Strategy Center, a formulat explicit legătura dintre neutralitate și apărare, menționând că „neutralitatea Moldovei nu înseamnă că Moldova trebuie să fie lipsită de armată și de capacități de apărare”. Mesajul său plasează cooperarea industrială în contextul lecțiilor din Ucraina și al amenințărilor rusești. Dezvoltarea competențelor locale poate întări autonomia de decizie a Chișinăului, dacă proiectele răspund unor nevoi demonstrate și sunt integrate într-o politică de securitate coerentă.

Tehnologiile cu dublă utilizare permit și diversificarea beneficiarilor. Soluțiile pentru infrastructură, comunicații securizate sau sprijin medical pot răspunde unor nevoi civile și militare. Această orientare poate reduce dependența economică de un singur client. Folosirea lor în instituții diferite presupune cerințe distincte, protecția datelor și responsabilități clare. Eticheta comercială de produs cu dublă utilizare trebuie susținută prin aplicații și rezultate verificabile.

Organizatorii au anunțat cinci direcții de acțiune. Mai precis extinderea comunității inițiativei, cooperare interinstituțională, promovarea cadrului legislativ, identificarea a trei proiecte industriale cu dublă utilizare pentru pilotare și constituirea unui grup trilateral România-Republica Moldova-Ucraina. Aceste angajamente oferă repere pentru evaluarea progresului. Lista proiectelor, instituțiile responsabile și calendarul implementării vor arăta dacă platforma reușește să transforme interesul inițial în cooperare organizată.

Cele trei proiecte pilot ar trebui selectate prin criterii explicite: necesitatea pentru utilizator, fezabilitatea tehnică, costul și posibilitatea dezvoltării ulterioare. Fiecare ar trebui să aibă un beneficiar instituțional, un responsabil industrial și indicatori de testare. Domeniile discutate permit opțiuni precum monitorizarea infrastructurii sau sisteme digitale securizate.

Pentru ReSTeH, aceasta înseamnă o capacitate constantă de coordonare și urmărire a rezultatelor. Numărul întâlnirilor va conta mai puțin decât proiectele testate, competențele dezvoltate și contractele executate. Raportarea progresului ar putea menține încrederea partenerilor și permite corectarea blocajelor înainte ca inițiativa să își piardă ritmul.

Conferința din 7 octombrie a creat un cadru de cooperare și a formulat o agendă industrială. Valoarea sa pentru securitatea Republicii Moldova va depinde de continuitate, legislație și investiții orientate către rezultate. ReSTeH poate deveni un instrument util dacă sprijină apariția unor produse fiabile și a unor echipe capabile să le întrețină. Astfel, competențele locale pot contribui simultan la economie și la protejarea cetățenilor.