Adevăratul plan al Rusiei prin care eșecul militar de pe frontul ucrainean este transformat într-o campanie de sabotaj hibrid la granițele României

Moscova speculează incertitudinea legată de viitoarea prezență militară a Statelor Unite și deficitul capabilităților de apărare europene. Tacticile Kremlinului aplică strategia teoretizată de apropiați ai puterii ruse, precum Serghei Karaganov, care susțin dezescaladarea prin escaladare.

Scopul imediat este inducerea unei psihoze a războiului iminent în rândul populației statelor aliate, un act calculat exclusiv pentru a forța guvernele occidentale să taie asistența militară pentru Kiev pe fondul temerilor interne.

Rusia nu obține avantaje teritoriale pe front

,,Noi ne aflăm în mijlocul unei escaladări, Rusia nu obține avantaje teritoriale pe front, ei înregistrează pierderi între 800 și 1200 de militari zilnic: morți, răniți, dispăruți”, a precizat George Scutaru.

Pericolul real pentru țările europene nu constă într-o invazie la scară largă, ci în execuția unor operațiuni situate intenționat sub pragul Articolului 5. Există un risc major de atacuri sub steag fals, în special prin utilizarea dronelor, unde stabilirea intenției rusești este foarte dificilă.

Armata rusă folosește propriile capacități de război electronic pentru a devia aparate de zbor și a blama sistemele ucrainene, o tactică testată deja. România reprezintă o țintă clară pentru acest tip de agresiune. Spre deosebire de Polonia, care a gestionat incidente implicând un număr de 17 până la 20 de drone simultan, teritoriul național nu a fost încă testat de o incursiune masivă de tipul unui roi de drone.

Apropierea geografică de linia frontului ridică probleme stricte de securitate pentru România

„Eu cred că și România poate să aibă parte de asemenea incidente, mai ales acum cu aceste noi generații de drone. Noi nu ne-am confruntat cu o incursiune masivă de drone, noi n-am avut pericolul unui roi de drone, a argumentat fostul consilier prezidențial pe probleme de securitate.

Zona urbană a Galațiului rămâne un punct extrem de dificil de apărat, fiind situată la o distanță de doar 12 kilometri de granița ucraineană și în imediata proximitate a portului Reni, lovit frecvent de forțele ruse.

În același timp, autoritățile române sunt obligate să implementeze măsuri de apărare pentru infrastructura critică portuară și pentru Canalul Sulina. Aceste rute de navigație sunt vulnerabile la acte de sabotaj planificate de Moscova.

O eventuală operațiune de sabotaj rusă urmărește strict întreruperea rutelor logistice prin care tranzitează sprijinul extern spre Ucraina și blocarea fluxurilor de export ucrainene către piețele globale.