Aparatul de securitate european a intrat în alertă pe fondul unor evaluări convergente ale serviciilor de informații care indică o decizie iminentă a Kremlinului de a testa fizic granițele NATO. Mai mulți șefi de servicii de informații și lideri de stat europeni avertizează că Rusia ar putea recurge, în următoarele luni, la o incursiune militară limitată, la atacuri cu drone sau la lansări de rachete direct pe teritoriul alianței.
Obiectivul strategic pe care Moscova și-l-ar fi propus nu este declanșarea unui război total pe continent, ci anularea credibilității garanției de apărare colectivă.
Miza testării coeziunii NATO este tot mai evidentă
Rușii ar vrea să demonstreze faptul că Articolul 5 este doar o construcție politică teoretică, inaplicabilă în fața unei agresiuni de intensitate redusă. Michal Koudelka, șeful Serviciului de Informații de Securitate (BIS) din Cehia, a explicat la sediul agenției din Praga că planurile Kremlinului pot include o incursiune limitată pe teritoriul unui stat NATO de la graniță, operațiuni de tip „steag fals” și o campanie masivă de influențare a opiniei publice, potrivit The Guardian.
Citește și
Oficialul ceh a ținut să indice că există un calendar precis pentru aceste scenarii: „în luni, nu ani”. Premierul polonez Donald Tusk a confirmat recent aceste temeri în fața parlamentului de la Varșovia, avertizând că Rusia va lovi teritoriul NATO tocmai pentru a testa dacă alianța este capabilă să decidă un răspuns militar unitar sau dacă se va bloca în dezbateri politice.
La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a validat evaluările serviciilor de la Varșovia, descriindu-le drept solide și bine documentate, motiv pentru care a convocat la Paris o reuniune de urgență a consiliului de securitate națională și a liderilor politici.
Panică la Varșovia, prudență la Riga: De ce țările baltice contrazic evaluările privind un atac rusesc
Totuși, evaluarea amenințării nu este uniformă la nivelul tuturor agențiilor de pe flancul estic. Reprezentanții statelor baltice, aflate în contact geografic direct cu Rusia, temperează discursul public, deși recunosc pregătirile Moscovei pentru o confruntare mai amplă.
Normunds Mezviets, directorul Serviciului de Securitate al Letoniei, a declarat de la Riga că agenția sa nu vede indicii ale unui atac terestru iminent, având în vedere că resursele armatei ruse sunt masiv angajate în Ucraina. Oficialul leton consideră că acțiunile Moscovei ar putea face parte dintr-o strategie de destabilizare și răspândire a fricii, mai degrabă decât dintr-un plan concret de invazie.
Secretarul general al Ministerului de Externe al Estoniei, Jonatan Vseviov, a criticat direct propagarea unui sentiment de panică privind un atac iminent, solicitând prudență în comunicarea publică pentru a nu servi intereselor psihologice ale inamicului.
Dincolo de momentul exact al unei potențiale incursiuni, șefii serviciilor de informații din Suedia, Cehia și Letonia confirmă o creștere a intensității operațiunilor de sabotaj rusești. Thomas Nilsson, șeful serviciului suedez de informații militare, a arătat că atacul recent cu dronă de la aeroportul din Leipzig reprezintă un punct de cotitură.
Țintele agenților ruși nu mai sunt doar teoretice; infrastructura feroviară, transporturile de tehnică militară destinate Ucrainei și industria europeană de apărare sunt acum obiective operaționale. Moscova caută să demonstreze că poate lovi statele occidentale, pe care le consideră participanți direcți la război, fără a declanșa o ripostă colectivă a alianței nord-atlantice.
