SUA amenință Europa cu restricții la exportul de motorină dacă nu își eliberează rezervele strategice. Franța propune un compromis, Germania rezistă

carburant
Stație de carburanți, imagine cu caracter ilustrativ, photo source: Agerpres
Oficiali francezi au propus, în cadrul unor discuții de urgență desfășurate pe 2 octombrie, eliberarea unei cantități importante din rezervele strategice de petrol și motorină ale Franței, după ce Washingtonul a cerut capitalelor europene să își folosească stocurile sau riscă o interdicție la exportul american de combustibil, care le-ar putea afecta serios aprovizionarea. 

Potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Politico, Parisul a sugerat eliberarea a 50 de milioane de barili de țiței și altor 50 de milioane de barili de motorină din rezervele Uniunii Europene, propunere aflată încă în evaluare tehnică.

Gestul francez vine ca răspuns la o cerere directă adresată de Washington președintelui Emmanuel Macron, prin care i s-ar fi solicitat eliberarea a 100 de milioane de barili de combustibil, integral motorină. Această cerere bilaterală se adaugă uneia mai ample, formulată de secretarul american al Energiei, Chris Wright, prin care Statele Unite au cerut Uniunii Europene eliberarea a 120 de milioane de barili din rezerve, pentru a tempera creșterea prețurilor la motorină, sub amenințarea unor restricții la export. Intervalul de timp invocat de Washington pentru această eliberare a variat în ultimele zile, de la trei luni, în cererea inițială, la șase luni, în declarațiile ulterioare ale oficialilor americani, semn al unei negocieri încă în mișcare.

Germania, în schimb, a rămas reticentă în privința oricărei eliberări de rezerve. „Germania și alte state nu vor să fie folosite, doresc să elibereze stocuri doar din motive reale legate de siguranța aprovizionării", a declarat, sub protecția anonimatului, una dintre sursele citate de Politico. Franța și Germania dețin cele mai mari rezerve de petrol și produse petroliere din Europa, potrivit datelor oficiale ale Eurostat, ceea ce le transformă în ținta principală a presiunilor americane.

Un purtător de cuvânt al ministrului francez al Economiei, Roland Lescure, a calificat propunerea drept simple „zvonuri" și a refuzat să ofere alte detalii. Palatul Élysée a anunțat, într-un comunicat, că Emmanuel Macron va convoca „cât mai curând posibil" o reuniune a liderilor G7 pentru a coordona măsurile necesare reducerii presiunii asupra prețurilor și asigurării aprovizionării cu țiței și produse rafinate, atât în rândul statelor G7, cât și la nivel global. 

Macron a discutat telefonic joi seară cu președintele american Donald Trump despre situația energetică globală, iar oficiali britanici se așteptau ca o reuniune G7 să fie convocată chiar vineri, deși rezultate imediate erau considerate puțin probabile. O eventuală eliberare europeană de rezerve ar urma să fie coordonată prin Agenția Internațională pentru Energie (AIE).

Tensiunea actuală se adaugă uneia mai vechi. Statele Unite sunt tot mai nemulțumite de faptul că unele state europene nu și-au respectat integral angajamentele asumate în cadrul eliberării coordonate de 400 de milioane de barili, decisă de AIE la începutul acestui an, după declanșarea războiului cu Iranul și închiderea Strâmtorii Ormuz. Potrivit directorului AIE, Fatih Birol, aproximativ două treimi din rezervele promise atunci au ajuns efectiv pe piață, în timp ce o treime rămâne neonorată. 

În cadrul reuniunii de vineri a Grupului operativ pentru uniunea energetică (Energy Union Task Force), unele state membre au criticat direct Franța și Germania pentru că nu au eliberat cantități semnificative de rezerve.

Presiunea americană survine și pe fondul unei piețe a motorinei deja tensionate, afectată de interdicția rusă la exportul de motorină, care ar urma să expire la finalul lunii octombrie, și de oprirea exporturilor chineze de combustibil. În Statele Unite, prețul motorinei a urcat spre un nivel record, apropiat de 6,53 dolari pe galon, iar administrația Trump ia în calcul o interdicție de 90 de zile la exportul american de motorină, înaintea alegerilor parțiale din noiembrie. Chiar Chris Wright a recunoscut, la finalul lunii septembrie, că o interdicție generală „nu funcționează", spunând că preferă limitări voluntare, deși Washingtonul continuă să folosească amenințarea unei astfel de interdicții ca pârghie de negociere față de Paris și Berlin.

Analiști citați în presa americană avertizează că o asemenea interdicție ar putea avea efectul opus celui scontat, ieftinind temporar motorina în SUA, dar scumpind semnificativ combustibilul în Europa, unde prețurile ar putea crește cu până la 27%, și lăsând loc liber pe piață pentru China și Rusia. 

Rămâne de văzut dacă o eventuală eliberare de rezerve europene va fi coordonată unitar la nivelul UE sau negociată bilateral, stat cu stat, având în vedere că abordarea americană a fost descrisă drept una „dezordonată", cu cereri diferite transmise diferitelor state, în afara canalelor diplomatice obișnuite.

Ofițer de radiolocație cu peste 30 de ani de activitate în cadrul M.Ap.N., trecut în rezervă în anul 2018. Este licențiat în electronică, cu specializări în război electronic și informații pentru combaterea terorismului efectuate în cadrul colaborărilor internaționale și în centre de pregătire din SUA. În 2018 a înființat platforma de analiză militară BSMAP – Black Sea Military Activities Picture, care a funcționat până în 2020. În prezent desfășoară activități pentru dezvoltarea culturii de securitate în rândul populației - în special al tinerilor - din România.
Alte știri de interes
x close