„Votul murdar” care legitimează războiul: Adevărul din spatele rezultatului istoric obținut de partidul lui Putin în noua Dumă
28 Septembrie 2026
Uniunea Europeană face primul pas concret către o autonomie strategică asumată în domeniul militar. Statele membre au aprobat luni cinci proiecte europene de interes comun în domeniul apărării (EDPCI), inițiative industriale concepute strict pentru a elimina fragmentarea tehnologică și pentru a construi sisteme de armament pe care nicio țară de pe continent nu le poate finanța și construi individual. Consiliul UE a avizat programele, deschizând calea pentru o serie de investiții estimate pe termen lung între 185,5 și 281 de miliarde de euro.
Comisia Europeană alocă inițial doar 325 de milioane de euro prin Programul european pentru industria de apărare (EDIP), un buget de lansare. Adevărata miza financiară și militară se întinde pe următoarele două decenii de achiziții și producție integrată.
România a semnat participarea la toate cele cinci programe, o decizie care va impune alocări bugetare naționale majore în viitor, deocamdată necomunicate public.
Proiectele care definesc noua industrie de apărare a UE
Primul proiect aprobat, DECODER, vizează achiziția și producția de drone și sisteme antidronă. Programul reunește 26 de state membre, Norvegia și Ucraina, cu un cost estimat de până la 5 miliarde de euro până în 2033. Scopul acestui program este crearea unei rețele de centre tehnologice capabile să testeze și să inoveze rapid tehnologia aparatelor de zbor fără pilot și să asigure o capacitate de producție independentă.
Al doilea proiect, Integrated Maritime and Seabed Defence (IMSD), necesită fonduri cuprinse între 43 și 72 de miliarde de euro până în anul 2045. Cele 17 state participante, printre care și România, plus Norvegia și Ucraina, vor produce sisteme integrate de apărare navală și tehnologii pentru protejarea cablurilor și conductelor subacvatice, elemente de infrastructură devenite vulnerabile în actualul context de securitate.
Programul SPACE reprezintă componenta de supraveghere și operare pe orbită. Cu un buget estimat la 24 de miliarde de euro până în 2034, cele 16 state membre și Norvegia vor dezvolta sisteme de avertizare timpurie pentru lansările de rachete inamice, rețele de comunicații militare prin satelit și sisteme performante de bruiaj. Din rațiuni de securitate a informațiilor, Ucraina nu a fost inclusă în acest proiect.
Al patrulea program, EU-FIAMD, propune crearea unui sistem integrat de apărare antiaeriană și antirachetă la nivel european. Proiectul va conecta senzorii, interceptorii și centrele de comandă naționale ale celor 16 state membre participante, alături de Norvegia și Ucraina. Costurile de implementare sunt estimate între 55 și 80 de miliarde de euro până în anul 2040.
Franța refuză să participe la apărarea flancului estic?
Cel mai costisitor și ambițios program demarat la nivel european este Eastern Flank Watch (EFW). Destinat exclusiv apărării frontierei estice a Uniunii Europene, acest proiect are nevoie de investiții estimate între 60 și 100 de miliarde de euro până în 2036. EFW reunește 15 state, printre care România, Polonia și țările baltice, dar înregistrează și o absență politică mai puțin înțeleasă - Franța a refuzat orice participare. Programul vizează achiziții comune pentru forțele terestre, sisteme de comandă și control, fortificații și rachete antiaeriene.
Acest efort financiar comun confirmă acum un fapt ignorat de decenii la rând de birocrația de la Bruxelles: guvernele europene nu pot susține operațiuni militare majore lucrând și acționând separat. Prin aceste cinci programe, statele membre sunt obligate să își unească în sfârșit bugetele și expertiza tehnică, aceasta fiind singura variantă viabilă pentru a produce echipamente militare capabile să garanteze de acum încolo securitatea continentului.
Spionajul britanic își mută atenția pe dezinformare. Cum vrea Londra să blocheze operațiunile cibernetice rusești susținute de inteligența artificială
