Europa are o problemă, dar și o oportunitate. Războiul din Ucraina a arătat cât de importantă a devenit producția de masă a dronelor, iar europenii au nevoie urgentă de capacități proprii.
"Evoluție, nu revoluție", a fost sloganul cu care companiile europene (în special cele germane) se mândreau în competiția cu rivalii japonezi și americani".
Timp de decenii, industria europeană a excelat mai degrabă în perfecționarea unor tehnologii deja consacrate, rămânând o mare putere în industria auto, cea chimică și în inginerie.
Cu toate astea, limitele inovării erupene s-au văzut în noile domenii. Europa a pierdut terenul în electronice, comunicații și în IT. Cazul Nokia este unul edificator. Gigantul finlandez, care, la sfârșitul anilor 90, era lider mondial în domeniul telefoniei mobile, a devenit irelevant în doar un deceniu, după ce a fost spulberat de mai agilii săi competitori, Apple și Samsung.
Industria auto, baza pe care se poate construi industria europeană a dronelor
Există însă un domeniu în care Europa ar putea recupera rapid: sistemele fără pilot. Iar soluția nu înseamnă neapărat construirea unor fabrici militare de la zero, ci folosirea infrastructurii industriale pe care Europa o are deja.
Fabricile auto sunt mai greu de adaptat pentru producția unor tancuri, dar pot fi folosite pentru vehicule autonome mai simple, care pot fi fabricate în volume mari.
Financial Times relata recent cazul companiei germane ARX Robotics. Marc Wietfeld, cofondatorul companiei, susține că producătorii europeni trebuie să folosească „mușchii industriali” existenți pentru a produce sisteme fără pilot.
ARX produce vehicule terestre fără pilot pentru misiuni precum transportul de muniție și provizii sau evacuarea răniților. Compania colaborează deja cu producătorul de motoare Deutz și cu furnizorul auto Schaeffler. Sunt purtate discuții și cu Bosch, iar, în paralel, ARX a încheiat un parteneriat cu compania ucraineană Roboneers pentru producția de vehicule fără pilot.
Germania nu este singura țară care încearcă această soluție. În Franța, industria auto începe să intre direct în producția de echipamente militare.
Potrivit unei analize din august a Reuters, doar în acest an au fost anunțate cel puțin 6 parteneriate între industria auto și cea a apărării.
Spre exemplu, Valeo va produce în Franța motoare electrice pentru dronele companiei de apărare Harmattan AI.
Forvia colaborează cu o companie europeană specializată în sisteme antidronă bazate pe inteligență artificială și analizează posibilitatea de a ajunge la o capacitate de 1.000 de interceptoare pe lună.
Renault a mers și mai departe. Compania va produce pentru Thales muniția rătăcitoare Toutatis, cu o țintă de 1.000 de unități pe lună începând de anul viitor. Cele două companii dezvoltă în paralel și vehiculul militar 4 TROOP.
Volkswagen arată că această transformare poate merge mult mai departe: fabrica de automobile de la Osnabrück va fi transformată într-un centru pentru producția de echipamente de apărare, într-un proiect care implică producătorul israelian Rafael și sistemul Iron Dome. Aproximativ 1.400 dintre cele aproximativ 1.800 de locuri de muncă ale uzinei ar putea fi astfel păstrate.
Citește și
De ce implicarea industriei auto europene nu e suficientă
Colaborarea dintre industria auto și cea de apărare este doar o parte din tabloul complex al noilor tehnologii.
Europa are nevoie de o infrastructură puternică pentru a stimula inovația în tehnologiile emergente și trebuie să sprijine mai mult companiile europene. Un rol major aici l-ar putea avea și companiile ucrainene care dezvoltă, la costuri mici, drone aeriene și maritime extrem de eficiente.
Totuși, șansa Bătrânului Continent ar putea veni în special din cooperarea cu statele cu care Europa împărtășește aceleași valori și interese strategice.
Este vorba, în special, despre Japonia și Coreea de Sud, adevărați „dragoni” tehnologici al Asiei, care au companii puternice în domenii precum electronica, bateriile, semiconductorii, inteligența artificială și industria auto.
O cooperare mai strânsă cu industriile sud-coreeană și japoneză ar putea oferi companiilor din Europa acces la know-how, investiții și lanțuri de producție deja dezvoltate.
