Potrivit informațiilor furnizate de oficialii eleni și pe baza estimărilor existente privind costurile de zbor, această practică reflectă ceea ce responsabilii militari din Grecia descriu drept o strategie cinică de „încălcări ieftine, cu risc zero” pentru viața umană.
F-16 și Mirage 2000, „caii de bătaie” pentru a intercepta dronele turcești
![]()
Un avion F-16 al Greciei. Sursă foto: Staff Sgt. Christopher Ruano - U.S. Air Force
Decalajul financiar dintre cele două tabere este considerabil. Astfel, publicația greacă Ekathimerini scrie că în timp ce ridicarea permanentă de la sol a unui F-16 pentru misiuni de identificare și interceptare generează un cost esitmat la 20.000 de euro pentru fiecare oră de zbor, cheltuielile de operare ale unei drone turcești de tip Bayraktar pot fi și de zece ori mai mici. Astfel, prin costuri financiare reduse, Ankara reușește să pună o presiune constantă pe resursele defensive ale țării vecine, scriu grecii.
Pentru aceste interceptări ale dronelor turce grecii ridică în permanență avione de luptă F-16 Fighting Falcon sau Mirage 2000 de producție franceză.
După o perioadă de calm relativ, incidentele legate de încălcarea spațiului aerian de către aeronavele turcești au reapărut în forță deasupra Mării Egee, notează sursa citată.
Amintim că Turcia și Grecia, state membre NATO, au dispute teritoriale în Marea Egee, dar și în Mediterana de Est. În principat divergențele sunt cu privire la lățimea apelor teritoriale, Grecia rezervându-și dreptul de extindere, fiind blocată de turci. Disputele includ delimitarea platorului continental, spațiul aerian, statutul de demilitarizare al unor insule elene și suveranitatea asupra unor insule nepopulate. În zona mării Mediterane de Est, cele două state au dezacorduri majore asupra modului în care anumite insule au dreptul la propriul platou continental și Zonă Economică Exclusivă conform Convenției ONU și dretulului mării invocate de Grecia, sau dacă linia continentală a Turciei primează, miza fiind accesul la resurse maritime.
Cadența incidentelor e tot mai mare. Turcii folosesc în special drone Bayraktar, Aksungur și ANKA-S
![]()
Un avion dronă stealth de ultimă generație de tip Anka 3 a Turciei
De la începutul anului și mai ales pe parcursul ultimelor două luni, autoritățile grecești susțin că au înregistrat o creștere semnificativă a dronelor turce în zonele disputate. Marea schimbare de paradigmă constă în faptul că majoritatea survolărilor neautorizate nu mai sunt executate de avioane de vânătoare pilotate, ci de aparate fără pilot de diverse tipuri. Aici trebuie să precizăm că în ultimii ani incidente între cele două state au avut după ce avioane de luptă au survolat aceste zone, prezența dronelor fiind într-adevăr o schimbare de paradigmă.
Datele statistice ilustrează această tendință ascendentă. După un an marcat de o oprire completă a activității aeriene turcești în zonă, în care nu s-a înregistrat ceea ce grecii numesc nicio „încălcare a spațiului aerian”, autoritățile de la Atena au contabilizat 225 de încălcări în anul următor. În anul curent însă, ritmul s-a accelerat, scrie sursa citată, iar înainte de încheierea sezonului estival, autoritățile au înregistrat deja 433 de încălcări, reprezentând aproape dublul totalului din anul precedent, iar tendința rămâne una ferm crescătoare.
În plus, Marea Egee este din nou martora revenirii incidentelor care degenerează în simulări de lupte aeriene direct între avioane (dogfight), un fenomen care lipsise din regiune în ultimii trei ani.
Chiar dacă cifrele actuale rămân mult sub nivelurile critice atinse în perioadele de vârf ale tensiunilor dintre Atena și Ankara, cum a fost cazul înaintea devastatoarelor cutremure din 6 februarie 2023 din Turcia, când s-au înregistrat 1.172 de încălcări doar în prima lună a acelui an, iar anul precedent s-a încheiat cu un total de 11.258 de incidente, schimbarea care are loc e majoră, căci pilonul central al acestor manevre a devenit flota de drone, cu un rol dominant jucat de sistemele aeriene fără pilot Bayraktar, Aksungur și ANKA-S.
Pentru a răspunde acestor intruziuni, Forțele Aeriene ale Greciei continuă să se bazeze în principal pe avioanele de vânătoare F-16 și Mirage 2000-5 pentru executarea interceptărilor. În ciuda efortului financiar considerabil pe care îl presupun aceste misiuni, oficialii eleni notează că ele oferă un cadru de antrenament în condiții reale pentru piloți și pentru întregul sistem național de apărare aeriană.
Autoritățile de la Atena subliniază că aparatele fără pilot ale Turciei sunt tratate exact ca orice altă țintă aeriană neidentificată care pătrunde neautorizat în spațiul elen.