,,Vindem arme pentru a trăi mai bine, pentru a avea salarii și pensii mai mari", a declarat președintele sârb Aleksandar Vucic pe 21 iulie. Tot luna trecută, un avion ucrainean care transporta arme sârbe în Bangladesh s-a prăbușit în Grecia. După acest eveniment, a apărut din nou întrebarea unde ajung armele sârbești.
Avertismente ONU cu privire la Myanmar
Raportorul ONU pentru Myanmar, Tom Andrews, a avertizat pe 22 februarie că Rusia, China și Serbia continuă să furnizeze arme juntei din Myanmar, spunând că aceste arme au fost folosite pentru a ataca civili în cadrul loviturii de stat din 1 februarie 2021, în urma căreia a fost răsturnând guvernul ales al lui Aung San Suu Kyi.
De asemenea, potrivit unei cercetări a Centrul pentru Jurnalism de Investigație al Serbiei (CINS), Serbia a exportat în Myanmar rachete în valoare de 4,7 milioane de euro în 2021, după lovitura de stat. Ministerul Afacerilor Externe al Serbiei a respins acuzațiile raportorului ONU, susținând că în martie 2021 Serbia a decis să nu mai trimită arme în Myanmar, însă nu a răspuns și acuzațiilor aduse de CINS.
Arme chiar printre militanții IS din Africa
În august 2021, organizația pentru drepturile omului Amnesty International (AI) a identificat arme de fabricație sârbă în videoclipurile difuzate de grupările teroriste afiliate organizației Stat Islamic care operează în regiunea Sahel din Africa.
AI a identificat 12 cazuri în care luptători din regiunea Sahel au fost văzuți purtând arme noi fabricate de compania sârbă Zastava. Însă organizația nu a putut stabili existența unui export direct de arme în această zonă. După cum s-a spus, este posibil ca ruta de export să fi fost deviată de grupările armate sau armele să fi fost transportate prin canale ilegale.
La acea vreme, Ministerul sârb al Comerțului a declarat că ultimul destinatar al armelor exportate în Burkina Faso în 2020 a fost Ministerul Apărării din această țară și serviciul de securitate națională al Burkina Faso.
Arme sârbe în conflictul din Nagorno Karabakh
În iulie 2020, autoritățile azere au acuzat Serbia că a trimis mortiere și muniții în Armenia prin teritoriul Georgiei. Autoritățile de la Baku au susținut că aceste arme au fost folosite în timpul conflictului care a izbucnit la 12 iulie 2020 între Azerbaidjan și Armenia. Ulterior, Serbia a fost rugată să explice acest lucru și să investigheze cazul.
Între timp, Ministerul Afacerilor Externe al Georgiei a negat afirmațiile conform cărora armele ar fi trecut prin teritoriul georgian. Ministerul sârb al Comerțului a anunțat că, din 2017, companiile "Vectura Trans", "Partizan Tech" și "Tastava oruzhje" au primit 19 licențe pentru exportul de arme în Armenia.
Proprietarul "Partizan Tech" este Slobodan Tesic - un afacerist sârb extrem de controversat, aflat pe lista de sancțiuni a SUA din 2017 - a fost proprietar și al companiei "Vectura Trans" din martie până în decembrie 2017.
Ministrul Comerțului la acea vreme, Rasim Lajic, a declarat pe 24 iulie că în 2020 Serbia a aprobat două contracte pentru exportul de arme în Armenia. Potrivit acestuia, era vorba despre muniție pentru puști și pistoale. Oficialii din Belgrad au declarat că Armenia nu este o țară sancționată și că exportul de arme nu este ilegal.
La sfârșitul lunii septembrie, președintele sârb Aleksandar Vucic a negat că armele produse în fabricile militare sârbe au fost folosite în conflictul din regiunea separatistă Nagorno-Karabah. El a spus că ambele părți au folosit muniție produsă intern, care fusese achiziționată anterior.
"Am vândut muniție ambelor părți pentru că era permis și aveam certificat de utilizator final. Dar armele, tancurile, dronele și avioanele - niciunul dintre acestea nu este al nostru", a declarat Vucic.
Arme sârbe pe câmpul de luptă din Ucraina
În martie, pe portalurile și rețelele de socializare rusești a fost publicată o fotografie cu un militar al așa-numitei Republici Populare Donețk ținând în mână o mină neexplodată considerată de proveniență sârbă.
Mai mult, pe baza înscrisurilor de pe mină, s-a concluzionat că aceasta a fost produsă în trimestrul al treilea din 2016. Astfel de mine sunt produse de fabrica de armament "Krushik" din Serbia, o fabrică de stat care produce arme pentru armata sârbă.
Autoritățile din Serbia au anunțat ulterior că, din 2014 până în 2021, nu au existat exporturi de arme și echipamente militare în Ucraina. Ministerul Comerțului din Serbia a declarat că, în aceeași perioadă, Serbia nu a exportat astfel de arme în nicio altă țară.
Arme sârbe în conflictul din Yemen
În cursul anului 2018, armele de fabricație sârbă au fost văzute în fotografiile publicate de cele două părți implicate în conflictul din Yemen. Armele erau puști produse de fabrica de arme "Zastava" din Kragujevac din centrul Serbiei.
Imaginile au fost publicate pe rețeaua de socializare Twitter, dar nu putut fi confirmată autenticitatea lor. În Yemen, se luptă grupul etnic Houthi, despre care se crede că este susținut de Iran, și forțele care controlează nordul Yemenului împreună cu capitala Sana'a. Acestea din urmă sunt sprijinite de Arabia Saudită.
Yemenul se află sub sancțiuni ONU cu privire la importul de arme. "Nu s-au eliberat permise pentru exportul în Yemen", declara la acea vreme Ministerul Comerțului din Serbia, instituția responsabilă cu eliberarea autorizațiilor pentru exportul de arme. Ca răspuns, s-a spus că ministerul nu știa că armele produse în Serbia au ajuns în Yemen.
Arme sârbe în Siria
Reporterii agenției BIRN și Rețeaua de cercetare a criminalității organizate și corupției (OCCRP) au informat în mai 2017 că un transport de mitraliere grele Koyot, fabricate de fabrica de stat sârbă din Kragujevac, a ajuns în mâinile rebelilor sirieni.
Transporturile de arme au trecut printr-un traficant de arme bulgar și au ajuns într-o tabără de antrenament din Arabia Saudită.
Ministerul sârb al Comerțului a confirmat rapoartele BIRN și OCCRP conform cărora cumpărătorul armelor este o companie bulgară, dar că destinația finală a transportului a fost Ministerul Apărării din Arabia Saudită. Ministerul a menționat că nu există nicio interdicție privind exportul de arme în Arabia Saudită și a precizat că certificatele originale sunt garanții suficiente, inclusiv certificatul care sublinia că "mărfurile nu vor fi reexportate fără obținerea consimțământului autorităților competente" din Serbia.
Arme în schimbul nerecunoașterii independenței Kosovo
În 2018, ministrul de externe al Kosovo la acea vreme, Behgjet Pacolli, a declarat că Serbia vinde sau dă arme anumitor țări ca instrument diplomatic împotriva independenței Kosovo. Pacolli a afirmat că este vorba despre țările africane.
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a respins afirmațiile lui Pacolli, spunând sec: "nu dăm arme". Acesta a precizat totuși că Serbia va vinde și mai multe arme oriunde este permis. Vucic reacționase și la acuzațiile că "puștile sârbe" au fost văzute în unele locuri controversate. "Am văzut puști americane peste tot, oriunde este război, văd puști americane, muniție cehă", a declarat Vucic.
Refuzul de a vinde arme
Atât președintele sârb, cât și Ministerul Apărării au declarat că Serbia va exporta arme către oricare utilizator final autorizat, în conformitate cu legile locale și internaționale. Potrivit Ministerului Apărării, aproximativ 22.000 de persoane sunt angajate în industria sârbă de apărare.
În 2020, Serbia a vândut armament în EAU (62 milioane de dolari), SUA (58 milioane de dolari), Cipru (41 milioane de dolari), Algeria (34 milioane de dolari), Uganda (25 milioane de dolari), Azerbaidjan (24 milioane de dolari), Turcia (18 milioane de dolari), Bulgaria (15 milioane de dolari), Bahrain (11 milioane de dolari) și Arabia Saudită (10 milioane de dolari).
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
