Acest volum mare de drone nu mai este susținut doar de cunoscutele variante Geran-1 și Geran-2, ci se bazează pe o tranziție clară către modele propulsate de motoare cu reacție, precum Geran-4 și Geran-5, alături de familiile de drone Harpia și Gerbera.
Oprirea producției modelului Geran-3 arată recunoașterea de către Moscova a limitelor tehnologice ale acestuia. Deși a fost printre primele tentative rusești de a integra un motor cu reacție, platforma Geran-3 a preluat în mare parte structura aerodinamică a variantei anterioare, limitându-i viteza maximă la 300 km/h. În prezent, liniile de producție au fost reconfigurate exclusiv pentru sistemul Geran-4.
![]()
Acest model dispune de un fuzelaj nou, ranforsat structural pentru a rezista stresului dinamic la zborul de mare viteză. Propulsat de un motor turboreactor de proveniență chineză, Geran-4 atinge o viteză de 500 km/h. Deși raza de acțiune a scăzut la aproximativ 550 de kilometri (comparativ cu cei 1.000 km ai modelului Geran-3), forțele ruse prioritizează clar viteza de străpungere a apărării în detrimentul anduranței, reducând considerabil timpul de reacție al apărării antiaeriene ucrainene.
Drone Geran-4, imune la interceptarea de către o mare parte a ,,dronelor de vânătoare
![]()
Generalul-maior Vadim Skibițki, adjunctul șefului GUR, a confirmat că într-unul dintre atacurile recente executate de forțele ruse, dronele cu propulsie reactivă au reprezentat 50% din volumul total al sistemelor lansate de ruși. Pentru a atinge acest prag, Moscova și-a permis o reducere temporară a ritmului de atac în luna iulie, perioadă utilizată pentru calibrarea noilor linii de fabricație.
Impactul operațional este considerabil, deoarece viteza dronelor Geran-4 le face imune la interceptarea de către o mare parte a dronelor de vânătoare dezvoltate recent de Ucraina și impune utilizarea rachetelor din sistemele de apărare cu rază scurtă, ale căror stocuri sunt deja limitate. Mai mult, Geran-4 transportă o încărcătură termobarică de 90 de kilograme, aproape dublă față de capacitatea modelului precedent.
Creșterea performanței vine însă cu un cost semnificativ: prețul per unitate pentru Geran-4 este estimat între 170.000 și 200.000 de dolari, determinat în mare parte de costul motoarelor de import chinezești (35.000-40.000 de dolari per unitate).
Costul ridicat este asumat pentru atingerea unui obiectiv strategic precis: lovituri cât mai precise asupra infrastructurii critice
![]()
Noile sisteme Geran-4 sunt echipate opțional cu pachetul de ghidare Seeker. Acesta include camere electro-optice și o rețea radio, permițând controlul manual în faza terminală sau ghidarea autonomă bazată pe recunoașterea vizuală a țintei de către sistemul informatic de bord (machine vision). Această capacitate anulează eficiența sistemelor de bruiaj GPS și permite lovirea țintelor mobile, transformând drona kamikaze într-o muniție de tip loitering (loitering munition) de mari dimensiuni.
Implementarea acestui pachet tehnologic explică decizia tactică a Moscovei din luna iulie, când noile drone Geran-4 au fost direcționate intensiv spre porturile ucrainene de la Marea Neagră, în special Odesa. Obiectivul loviturilor a vizat distrugerea vaselor comerciale și a terminalelor de încărcare, cu scopul de a strangula principalul coridor de export maritim al Ucrainei.
Planul de lansare a 11.000 de unități în luna august demonstrează că industria rusă a depășit problemele de asamblare și intenționează să forțeze apărarea Kievului printr-un război de uzură bazat pe atacuri rapide și concentrate, lansate frecvent la doar câteva zile de la ieșirea aparatelor de pe linia de producție.