Anunțul, anticipat de declarațiile „președintelui” Aleksandr Lukașenko încă din septembrie, vine ca o confirmare a planurilor discutate cu Vladimir Putin, vizând reintroducerea, la fostele baze sovietice, a unei categorii de armament interzise odinioară.
Oreshnik (sau Kedr) este o rachetă balistică cu rază intermediară, dezvoltată, se pare, pe baza rachetei RS-26 Rubezh. Deși oficialii belaruși și ruși neagă o „cursă a înarmărilor”, detaliile tehnice ale rachetei vorbesc de la sine despre o capacitate de atac redutabilă.
Se afirmă că acest sistem este echipat cu șase focoase, fiecare având la rândul său șase submuniții, iar viteza sa în faza finală a traiectoriei depășește Mach 11, făcând-o extrem de dificil de interceptat.
Cu o rază de acțiune maximă de 5.500 de kilometri, noua armă poate atinge ținte pe o suprafață extinsă a Europei. Marea necunoscută, sursa de maximă tensiune, rămâne întrebarea dacă sistemul este echipat cu ogive nucleare.
Deși Rîjenkov a vorbit despre rachete capabile să transporte arme nucleare, contextul desfășurării de arme nucleare tactice rusești în Belarus, anunțat anterior, amplifică această temere.
Sfidarea geopolitică și eșecul tratatelor internaţionale?
Acest gest de sfidare armată nu poate fi disociat de contextul prăbușirii arhitecturii de control a armamentului. Desfășurarea rachetelor cu rază intermediară, cele cuprinse între 500 și 5.500 km, revine pe tapet exact după ce, în august 2019, a expirat Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF), care interzicea tocmai această clasă de rachete.
Atât Statele Unite, cât și NATO au acuzat în repetate rânduri Rusia de încălcarea INF prin dezvoltarea altor sisteme, precum racheta 9M729 (SSC-8). Acum, Moscova, prin intermediul Minskului, pare să își revendice deschis dreptul de a amplasa astfel de amenințări la granița estică a NATO.
Interesant este faptul că, deși Belarusul și Rusia clamează reușita acestei operațiuni, partea ucraineană contestă eficiența și credibilitatea întregului demers. Andriy Kovalenko, șeful Centrului pentru Contracararea Dezinformării din cadrul NSDC (Consiliul Național de Securitate și Apărare) al Ucrainei, a numit întreaga acțiune o „operațiune de informare” a Rusiei.
Kovalenko a subliniat că a existat un eșec al celei de-a doua lansări a sistemului Oreshnik, racheta „nici măcar nu a decolat la timp”, fapt despre care Moscova nu a comunicat nimic.
Această versiune a evenimentelor, care indică o posibilă fisură între anunțul triumfalist și realitatea militară, subliniază tactica Kremlinului: presiunea psihologică și geopolitică primează asupra demonstrației de forță tehnice.
Atacul anterioară asupra orașului Dnipro din noiembrie 2024, deși confirmată, a fost văzută tot ca un act de presiune, nu neapărat ca o deschidere a unei noi ere de utilizare a acestui armament.
În esență, deși ministrul belarus invocă o „alegere la care am fost lăsați”, realitatea este că acest anunț servește dublului scop al Rusiei: testarea limitelor Occidentului și justificarea unei prezențe militare extinse pe teritoriul unui aliat, sporind și mai mult riscul de escaladare în inima Europei.
Rămâne de văzut care va fi reacția concretă și fermă a statelor vecine, inclusiv a Ucrainei, la această nouă și periculoasă provocare strategică.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
