Polonia devine primul stat NATO care interzice oficial mașinile chinezești în bazele militare din cauza riscului de spionaj
19 Februarie 2026
Cancelarul german Angela Merkel a apreciat vineri, în cursul vizitei sale la Moscova, că trebuie "menţinute în viaţă" negocierile pentru pace în estul Ucrainei, în pofida încetinirii lor pe fondul profundelor tensiuni ruso-ucrainene, potrivit Agerpres, care citează AFP.
"Recomand să continue încercare de a menţine în viaţă acest format şi ca el să nu sfârşească în impas", a spus ea în finalul convorbirii cu preşedintele rus Vladimir Putin, chiar "dacă progresele nu sunt atât de rapide precum speram".
Vladimir Putin a pledat de asemenea pentru aceasta, acuzând însă Ucraina că vrea să le dinamiteze. "Avem impresia că autorităţile acestei ţări au decis să renunţe din principiu la o reglementare paşnică", a comentat şeful statului rus, referindu-se la acordurile de la Minsk.
Acordurile de pace de la Minsk, semnate în 2015 sub egida Parisului şi Berlinului pentru a pune capăt războiului în estul Ucrainei cu separatişti proruşi, au redus violenţele, dar nicio soluţie politică nu a fost vreodată dezvoltată.
În afară de aceste acorduri, "nu a existat niciun alt instrument pentru a se ajunge la pace" în aceste regiuni (Lugansk şi Doneţk), a insistat Putin, cerând tratarea lor cu "respect şi delicateţe".
Putin îi cere Angelei Merkel să își exercite influența pentru ca Ucraina să respecte obligațiile
Putin a cerut de asemenea cancelarului german, care va efectua duminică o vizită în Ucraina, să-şi exercite "influenţa asupra părţii ucrainene pentru ca aceasta să-şi respecte obligaţiile" în cadrul acordurilor respective, pe care Moscova şi Kiev se acuză reciproc că le încalcă.
Acest conflict, care - potrivit Ucrainei şi Occidentului - a fost declanşat cu sprijinul Rusiei, a început chiar după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova în 2014.
Angela Merkel, care va părăsi puterea în toamnă, i-a specificat lui Putin că "va continua să lucreze pentru prezervarea integrităţii teritoriale a Ucrainei până în ultima zi a mandatului său".
Rusia a anexat Crimeea după o revoluţie prooccidentală în Ucraina, pe care Moscova o consideră drept lovitură de stat orchestrată de Occident cu scopul de a slăbi influenţa Rusiei.
Rusia dezminte între altele, în pofida a numeroase elemente contrare, că i-ar susţine militar pe combatanţii din estul Ucrainei care au fondat două republici autoproclamate proruse.
Angela Merkel şi Vladimir Putin au apărat gazoductul Nord Stream 2 prin Marea Baltică, denunţat de Ucraina, a cărui dare în folosinţă o va priva de taxele de tranzit esenţiale economiei sale, şi care ar urma să fie finalizat în zilele următoare.
Cancelarul german a spus încă o dată că Ucraina ar trebui să rămână o ţară de tranzit pentru gazele ruseşti, în timp ce Putin a dat asigurări că vor exista negocieri comerciale cu privire la acest subiect.
