R. Moldova răspunde solicitării Ucrainei cu privire la cele 6 avioane MiG-29: Chişinăul refuză cererea autorităților de la Kiev

avioane_mig-29_republica_moldova-01_02417600
În mass-media de la Chişinău au apărut, ieri, informaţii că Ucraina a cerut în mod oficial ca R. Moldova să-i ofere cele șase avioane MiG-29 pe care le deține pentru a fi reparate și folosite de armata ucraineană în războiul cu invadatorii ruși. Azi, Ziarul de Gardă de la Chişinău spune că Republica Moldova refuză cererea autorităților de la Kiev și nu va oferi Ucrainei cele 6 avioane MiG-29, deoarece acestea nu mai sunt utilizabile pentru a fi reparate și folosite de armata ucraineană.

Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, purtătoarea de cuvânt a fracțiunii parlamentare PAS, Adriana Vlas, a comunicat că R. Moldova refuză să transmită Ucrainei cele 6 avioane militare MiG-29 pe care le deține.

„Președintele Parlamentului a reiterat la întrevedere că, potrivit statutului de neutralitate al R. Moldova nu putem detașa echipament militar în alte țări”, a declarat purtătoarea de cuvânt a fracțiunii PAS.

Președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuk, a cerut miercuri, 4 mai, în cadrul întrevederii cu președintele Parlamentului de la Chișinău Igor Grosu și deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Lilian Carp, ca R. Moldova să transmită Ucrainei cele 6 avioane militare MiG-29 pentru a fi reparate și folosite de Armata Ucrainei.

Luna trecută, presa ucraineană scria că autoritățile de la Kiev au cerut R. Moldova să vândă cele șase avioane MiG-29, însă Ucraina a primit un refuz din partea conducerii de la Chișinău.

Republica Moldova ar mai deține 6 avioane de tip MiG-29

Informațiile au stârnit un val de discuții în spațiul public din R. Moldova. Atunci, responsabilii din cadrul Agenției Proprietății Publice (APP), agenția care se ocupă de gestiunea avioanelor, au negat că Ucraina a expediat o astfel de cerere R. Moldova. Conform reprezentanților APP, avioanele de tip MiG-29 se află la conservare pe aeroportul Mărculești și sunt depășite tehnic. 

Republica Moldova mai deține doar 6 avioane de tip MiG-29, după ce la prăbușirea URSS-ului se aflau peste Prut aproximativ 30 de MiG-uri 29.

Ucraina a cerut avioane MiG-29 de la statele europene care deţin astfel de aparate de zbor

Ucraina le-a cerut partenerilor săi occidentali să furnizeze avioane de luptă MiG-29 pe care piloții săi știu deja să le piloteze și pe care le au câteva țări din Europa de Est.

De la solicitarea Kievului cu privire la transferul de avioane de provenienţa sovietică, din statele europene care mai deţin astfel de aparate de zbor, au apărut multe speculaţii şi au fost vehiculate multe aşa zis oferte de nerefuzat.

Totul a început cu un du-te-vino în privinţa disponibilităţii Poloniei de a oferii avioanele sale Mig-29 către Ucraina. În primă fază, polonezii au spus că nu sunt dispusi să facă acest transfer, apoi că sunt, dar să primească avioane F-16 second-hand la schimb din partea SUA. Washingtonul a dat de înţeles că acceptă această propunere, dar Polonia a făcut iar un pas în spate deoarece nu dorea ca ea să transfere avioanele în Ucraina, ci Statele Unite.

Ulterior, a apărut povestea cu Slovacia care ia în considerare donarea întregii sale flote de avioane de luptă MiG-29 către Ucraina, în schimbul garantării protejării spaţiului aerian de către alte națiuni NATO. Cu toate acestea, mig-urile slovacilor nu sunt atât de bune ca ale polonezilor. Aşa că a trecut şi povestea asta!

Bulgăria are și avioane de luptă MIG-29, dar nici vorbă să renunţe la el, pentru că la capitolul avioane de luptă este tot ce are până primeşte din Statele Unite primul F-16 Block 70, din cele opt pe care le-a achiziţionat.

Ultimul scandal pe tema transferului de avioane Mig-29 către Ucraina a băgat la mijloc şi Republica Moldova. Astfel, în mass-media ucraineană au apărut informaţii că oficialii de la Kiev au solicitat Chișinăului vânzarea pe repede înainte a celor 6 avioanelor MiG-29 pe care Republica Molodva le ţine consemnate la sol de ani buni. 

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes
x close