Mediul digital, în special platforme de mesagerie ca Telegram, a devenit un instrument cheie în strategia de război hibrid a Rusiei. Obiectivul este clar: divizarea societăților, erodarea încrederii în instituțiile statului și subminarea proceselor democratice.
Aceste tactici, evidente de ceva timp în alte state unde Rusia se amestecă în problemele interne, își fac simțită prezența tot mai puternic și în România. Invazia rusă din Ucraina a amplificat rolul Telegram ca sursă de informații. Însă, originea sa rusească și posibilele legături cu serviciile de informații și autoritățile rusești generează preocupări serioase de securitate.
Securitate sub semnul întrebării: Vulnerabilitățile Telegram și terenul fertil pentru dezinformare
Spre deosebire de platformele cu criptare end-to-end implicită, „chat-urile secrete” ale Telegram sunt opționale, ceea ce înseamnă că marea majoritate a comunicațiilor sunt vulnerabile la interceptare. Această lipsă de securitate solidă, combinată cu moderarea minimă a conținutului, face din Telegram un teren fertil pentru distribuirea de materiale periculoase și ilegale, inclusiv dezinformare, știri false și narațiuni extremiste.
Propaganda despre războiul din Ucraina, inclusiv afirmațiile privind prăbușirea iminentă a Ucrainei, este predominantă pe Telegram. Conținutul canalelor rusești pro-război (canale Z) este adaptat în funcţie de publicul vizat, subliniind „succesele” rusești și „eșecurile” ucrainene. De asemenea, se pune accentul pe recrutarea de bărbați care să lupte pentru Rusia în Ucraina și pe demonizarea adversarilor politici ai Rusiei.
Retorica anti-occidentală, criticile la adresa valorilor occidentale și evidențierea apropierii religioase și culturale dintre Rusia și anumite ţări sunt frecvente pe Telegram. Narațiunile includ învinuirea SUA/occidentului/NATO pentru război, portretizarea Rusiei ca fiind în război cu acestea și afirmația că Ucraina este o „țară artificială”.
’’Raza de acțiune’’ a Telegram și strategia aplică de Rusia pe publicul din România
Deși Telegram este departe de a fi o reţea de social media populară în România, cu 26% dintre români care o folosesc cel puțin o dată pe lună, aceasta a devenit o platformă preferată pentru grupurile de extremă dreaptă și alte grupuri radicale, la fel ca în alte țări europene, datorită faptului că permite publicarea cu uşurinţă a oricărui tip de conţinut.
Această vulnerabilitate, dorinţa romanilor de a publica orice pe reţelele de socializare, a fost exploată de de actori pro-ruși care urmăresc să influențeze societatea şi mediul politic din România.
Rapoartele indică o prezență semnificativă a canalelor pro-ruse și de extremă dreaptă pe Telegram-ul românesc, care diseminează în mod activ dezinformarea. Un sfert din rețeaua Telegram din România este format din canale de dreapta și anti-UE, cu 42% din conținutul lor axat pe Ucraina și 30% pe știri din România.
Tacticile rusești de război hibrid în România, similare cu cele aplicate în alte țări, exploatează sentimentele naționaliste și populiste și vulnerabilitățile sociale existente. Sunt promovate în mod constant narațiunile care prezintă România drept o „dictatură” controlată de o „mafie globalistă” sau ca fiind „exploatată” în mod sistematic de influența UE.
Telegram și alegerile din România: Centru de comandă pentru dezinformare?
Este deja mai mult decât evident că Telegram a jucat un rol-cheie în coordonarea campaniilor politice și în răspândirea dezinformării în timpul recentelor alegeri.
De exemplu, în legătură cu un ’’candidat necunoscut’’ la președinția României, Călin Georgescu, Telegram a servit drept „centru de comandă”, coordonând distribuirea materialelor de campanie și amplificând conținutul pe numeroase canale individuale. Acest lucru a inclus îndemnarea „voluntarilor” să invite noi abonați și să genereze vizualizări pe TikTok.
George Simion, liderul partidului AUR, a anunțat recent că AUR va comunica exclusiv cu susținătorii săi prin Telegram. Simion a justificat această decizie prin invocarea cenzurii din partea altor platforme de social media.
Acest anunț a venit în urma unui mesaj controversat al lui Pavel Durov, fondatorul Telegram, în timpul zilei desfăşurării alegerilor prezidenţiale din România.
Durov a susținut că a respins o solicitare din partea unei țări occidentale de a „reduce la tăcere” vocile conservatoare din România. Acest mesaj a fost imediat amplificat de George Simion și de susținătorii săi, alimentând acuzațiile de „cenzură” pe social media.
Ministerul francez al Afacerilor Externe a negat vehement aceste „acuzații total nefondate”, afirmând clar că alegerile prezidențiale din România din 2024 au fost anulate de autoritățile române „ca urmare a unor ingerințe digitale și financiare reale ale unor actori legați de Rusia”.
Șeful serviciului francez de informații externe, Nicolas Lerner, a mai precizat că a solicitat Telegram doar pentru a respecta obligațiile legale privind prevenirea pornografiei infantile și a terorismului.
Pavel Durov, de origine rusă, s-a confruntat cu un control juridic în Franța, fiind pus sub anchetă oficială pentru presupuse activități de crimă organizată pe Telegram. El ar fi fost reținut și inculpat în Franța în 2024 pentru că nu a luat măsuri împotriva distribuirii de conținut infracțional pe platforma sa.
Cazul Telegram în România scoate la iveală o realitate tulburătoare: platformele de socializare, menite inițial să conecteze și să informeze, au devenit teatre de operațiuni în războiul hibrid. Afirmațiile nefondate ale lui Pavel Durov, fondatorul Telegram, privind presiunile franceze de a "reduce la tăcere" vocile conservatoare românești, deși vehement respinse de Paris și lipsite de orice dovadă, au alimentat dezinformarea și au servit intereselor anumitor actori politici, precum George Simion și AUR.
Această situație a scos în faptul că România este vulnerabilă la campaniile de influență externă și la dezinformare, mai ales în perioade electorale. Anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie, pe fondul acuzațiilor de ingerință a unui "actor statal" (presupus a fi Rusia) prin campania lui Călin Georgescu pe TikTok, demonstrează cât de ușor pot fi manipulate percepțiile și procesele democratice.
În timp ce Telegram este lăudat pentru criptarea mesajelor sale, lipsa unei moderări eficiente a conținutului îl transformă într-un teren fertil pentru diseminarea de informații false, materiale ilegale și propagandă extremistă. Faptul că platformă a evitat reglementările stricte ale UE prin Legea Serviciilor Digitale (DSA) ridică semne de întrebare serioase cu privire la responsabilitatea sa față de conținutul distribuit.
În cele din urmă, episodul Telegram din România servește ca un avertisment clar: în era digitală, adevărul este o miză și necesită o vigilență constantă. Instituțiile, presa și cetățenii deopotrivă trebuie să fie extrem de atenți la sursele de informații, să verifice faptele și să înțeleagă că, adesea, acuzațiile fără dovezi sunt, de fapt, o manevră de diversiune menită să distragă atenția de la amenințările reale și de la interesele ascunse. Securitatea națională și integritatea proceselor democratice depind, din ce în ce mai mult, de capacitatea noastră de a discerne între informare și dezinformare.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
