Teza potrivit căreia Trump are o viziune mai simplistă asupra lumii, în care marile puteri își creează sfere de influență în care nu intervin reciproc a fost inițial lansată în mediul de analiză de Stefan Wolff, profesor de securitate internațională la Universitatea din Birmingham, în februarie, la scurt timp de la instalarea noii administrații americane.
Problema pentru Ucraina și Europa într-o astfel de ordine mondială este că Ucraina nu este considerată ca parte a unei zone de influență americane, iar Europa este, în cel mai bun caz, o parte periferică a acesteia. Pentru Trump, nu este vorba neapărat despre Ucraina sau Europa, ci despre reordonarea sistemului internațional într-un mod care să se potrivească cu viziunea sa din secolul al XIX-lea asupra lumii, în care SUA trăiește într-o izolare “splendidă” și practic necontestată în emisfera occidentală.
În urmă cu doar două zile, pe 26 mai, The New York Times relua aceeași concluzie: „Trump ar putea avea în minte ceva și mai mare, care să implice Rusia și China, iar aceasta va fi înțelegerea finală.
Unii analiști de politică externă spun că acțiunile și declarațiile sale indică faptul că acesta ar putea imagina o lume în care fiecare dintre cele trei așa-numite mari puteri - Statele Unite, China și Rusia - își domină propria parte a globului”, se arată într-un articol al publicație. O astfel de reîmpărțire a lumii „ar fi o revenire la stilul dominației imperiale din secolul al XIX-lea”, subliniază autorii materialului.
Reamintind dorința președintelui american de a lua Groenlanda de la Danemarca, de a anexa Canada și de a recâștiga controlul deplin asupra Canalului Panama, analiștii subliniază că aceste încercări de a extinde dominația SUA în emisfera vestică reprezintă “cele mai clare semne de până acum ale dorinței sale de a crea o sferă de influență în curtea din spate a țării”.
În plus, săptămâna trecută, Trump și-a exprimat dorința de a restabili legăturile comerciale cu Rusia și „de a se proteja împotriva consecințelor propriului război comercial global”, solicitându-i liderului chinez Xi Jinping să îl contacteze, se arată în articol.
Experți precum Monica Duffy Toft, profesor de politică internațională la Tufts University din SUA, consideră că, într-adevăr liderii actuali ai Americii, Chinei și Rusiei aspiră la un „trecut imaginar care ar fi mai liber și mai glorios”.
De asemenea, Stephen Wertheim, istoric specializat în politica externă americană, de la Carnegie Endowment, remarcă faptul că Trump dorește să asigure Americii influență în emisfera vestică, renunțând la promovarea globală a principiilor democratice așa cum ne-a obișnuit în perioada post război.
Cu toate acestea, este greu de crezut că în prezent un acord global de tip Ialta, între SUA, Rusia și China, este realizabil. Lumea actuală nu mai funcționează pe modelul clasic al marilor imperii care trasează granițe. În schimb, asistăm la o competiție fluidă și hibridă pentru influență - economică, tehnologică, ideologică și militară - în care liniile sunt permeabile și în continuă reconfigurare.
O perspectivă limitată la sferele de influență ale marilor puteri militare neglijează aproape total aspecte extrem de importante precum interdependența generată de globalizare, importanța Europei - ea însăși un actor geopolitic complex, ascensiunea altor poli de putere și a actorilor non-statali sau adâncirea faliilor ideologice între viziunea occidentală liberală și cea autoritară a Rusiei și Chinei.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
