„Pacea prin forță” a lui Mark Rutte: NATO cere industriei de apărare „supra-producție” pentru a depăși Rusia. Ce înseamnă „dividendul apărării” anunțat la București?

Summitul de la Haga a stabilit ținta: cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare până în 2035. La București, Rutte și adjuncta sa, Radmila Shekerinska, au explicat ce înseamnă concret acest angajament: un pact strategic între guverne și industrie, menit să transforme Alianța într-o fortăreață capabilă de „supra-producție” strategică.

Rusia va rămâne o forță destabilizatoare

Discursul lui Mark Rutte în fața celor 900 de participanți de la Forumul Industriei a abandonat orice nuanță diplomatică. Războiul din Ucraina nu este un incident izolat, ci un simptom.

„Pericolul reprezentat de Rusia nu se va încheia odată cu acest război. Într-un viitor previzibil, Rusia va rămâne o forță destabilizatoare în Europa și în lume”, a declarat Rutte.

Secretarul General a subliniat că Moscova „nu este singură”, evocând parteneriatele sale cu China, Coreea de Nord și Iran, care „își intensifică cooperarea în domeniul apărării și al industriei la un nivel fără precedent”.

Concluzia NATO este că adversarii săi „se pregătesc pentru o confruntare pe termen lung”. Răspunsul Alianței nu mai poate fi reactiv; trebuie să fie industrial. „Nu există apărare puternică fără o industrie de apărare puternică”, a rezumat Rutte.

„Revoluția celor 5%” și „dividendul apărării”

Angajamentul de 5% din PIB este descris ca o „sumă considerabilă” menită să finanțeze achiziții masive - de la avioane și tancuri, la drone și capabilități cibernetice. Iar pentru asta, Alianța are nevoie de industrie.

În esență, Rutte a propus un nou contract social cu sectorul privat. Mesajul pentru liderii de business a fost direct, axat pe trei piloni principali.

Primul este cantitatea: Alianța are nevoie de mai mult și mai rapid. Rutte a recunoscut că, până de curând, „Rusia producea mai multă muniție decât toate statele NATO la un loc”. Deși acest decalaj se închide, producția trebuie extinsă urgent în toate domeniile.

Al doilea pilon este creativitatea. Inovația este crucială, iar Rutte a indicat mecanismele deja active, precum Acceleratorul DIANA și Fondul de Inovație al NATO, menite să finanțeze start-up-uri de tehnologie avansată.

Al treilea și cel mai important pilon este cooperarea și asumarea riscului. Acesta reprezintă nucleul „pactului”: liderilor politici le revine sarcina să semneze contracte pe termen lung, în timp ce industriei îi revine sarcina să își asume „riscuri de afaceri” și să investească acum în noi linii de producție, fără teama de o viitoare supracapacitate.

Promisiunea lui Rutte a fost fermă: „Sunt pe deplin convins că tot ceea ce produceți va fi achiziționat... dividendul apărării este real”.

Flancul Estic: De la „santinela estului” la Programul SAFE

Pentru România, aceste decizii au implicații imediate. Discuțiile ministrului apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu, cu adjunctul Secretarului General al NATO, Radmila Shekerinska, s-au axat pe consolidarea Flancului Estic, cu accent pe Marea Neagră, definită drept „zonă de interes strategic”.

Un punct cheie este „Santinela Estului”, noua inițiativă NATO care vizează crearea unei arhitecturi coerente de apărare aeriană pe întreg flancul, ca răspuns direct la amenințările cu drone și rachete.

La rândul său, premierul Ilie Bolojan i-a confirmat lui Mark Rutte angajamentele României: nu doar atingerea pragului de 3,5% din PIB pentru Apărare până în 2030 (conform declarațiilor lui Rutte), ci și utilizarea Programului SAFE pentru a relansa industria națională de apărare.

Potrivit Guvernului, lista proiectelor de investiții ce vor fi finanțate prin SAFE va fi trimisă Comisiei Europene până la sfârșitul lunii noiembrie.

În timp ce discuțiile politice au reiterat sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova, mesajul economic al Forumului de la București a fost chiar mai puternic.

După cum a menționat Rutte, citându-l pe Roosevelt: dușmanii trebuie înfrânți nu doar prin luptă, ci și prin „supra-producție”.