Reamintim că în primele zile ale războiului, președintele Volodimir Zelenski a solicitat Alianței Nord-Atlantice să preia controlul spațiului aerian ucrainean astfel încât Rusia să nu-l poată folosi pentru a lovi Ucraina.
Episodul respectiv apare în memoriile fostului secretar general NATO, potrivit ziarului Times citat, pe 9 noiembrie, de publicația ucraineană Hromadske.
Potrivit lui Stoltenberg, Zelenski l-a sunat dintr-un buncăr din Kiev, care era atacat de trupele rusești la acea vreme.
„[El] a spus: «Accept că nu trimiteți trupe terestre NATO, deși nu sunt de acord cu acest lucru. Dar vă rog să închideți spațiul aerian. Nu lăsați avioanele, dronele și elicopterele rusești să zboare și să ne atace.» Și a mai spus: «Știu că NATO poate face asta, pentru că ați mai făcut-o înainte»'' - fostul secretar general al NATO îl citează pe Zelenski.
Totuși, a fost nevoit să refuze cererea președintelui ucrainean, explicând că, în acest caz, NATO ar fi trebuit să distrugă sistemele rusești de apărare antiaeriană din Belarus și Rusia pentru a proteja aeronavele NATO.
Închiderea cerului înseamnă, pentru NATO, o stare de război cu Federația Rusă
„Și dacă există un avion sau un elicopter rusesc în aer, trebuie să-l doborâm, iar atunci ne vom afla într-o stare de război reală între NATO și Rusia. Și nu suntem pregătiți să facem asta”, spune Stoltenberg.
„Așa cum a spus Biden, care era președintele SUA la acea vreme, nu vom risca un al Treilea Război Mondial de dragul Ucrainei”, a subliniat Stoltenberg.
El a adăugat că, atunci, se temea că respectiva conversație cu Zelenski ar putea fi ultimul apel telefonic al liderului ucrainean.
Totuși, Stoltenberg consideră că decizia de a nu trimite trupe NATO în Ucraina a fost abordarea corectă, deși recunoaște că ajutorul occidental pentru Ucraina a fost „prea puțin, prea târziu”.
Dacă Kievul ar fi avut suficient sprijin militar, o invazie la scară largă ar fi putut fi evitată, a adăugat fostul secretar general, „deoarece președintele Putin ar fi putut concluziona că o invazie a Ucrainei [înarmate] era imposibilă”.
În septembrie 2025, Stoltenberg a spus că, în 2014, după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia, majoritatea aliaților s-au opus acordării de asistență militară Ucrainei, deoarece se temeau că aceasta ar provoca Rusia. Cu toate acestea, furnizarea de arme, inclusiv unele letale, ar fi putut preveni o invazie rusească.
Nota autorului: Deși pare într-un trecut îndepărtat, decizia NATO de atunci, din februarie 2022, de a nu sprijini decisiv Ucraina, rămâne în continuare paradigma care paralizează Occidentul.
Cererea de atunci a lui Zelenski, ca NATO să închidă spațiul aerian ucrainean, este repetată și acum, deși sub o altă formă. Președintele Ucrainei solicită, în prezent, NATO să-i dea tot ce-i trebuie pentru ca militarii ucraineni să împiedice Rusia să folosească spațiul aerian ucrainean.
La fel ca în urmă cu aproape patru ani, NATO reacționează aproape previzibil și se abține în a ajuta decisiv Ucraina. Costurile ezitării de atunci ale fostului președinte al SUA, Joe Biden, sunt, până acum, peste un milion de morți și răniți la care se adaugă pierderi economice mondiale de peste cinci trilioane de dolari.
Scepticii ar putea spune că s-a evitat al Treilea Război Mondial, dar oare este așa?
Prin asigurarea acoperirii aeriene a Ucrainei, o operație eminamente defensivă, NATO ar fi trimis mingea în terenul Rusiei care ar fi avut de luat decizia dacă ataca sau nu avioanele Alianței. Presupunând, mai departe, că forțele Moscovei ar fi atacat aviația NATO, atunci Rusia ar fi fost cea care a escaladat.
În continuare, NATO ar fi fost obligată să distrugă aeronavele și apărarea antiaeriană ale Rusiei care trăgeau în avioanele NATO iar după cum a decurs războiul, Alianța avea abilitatea să facă acest lucru rapid și la costuri rezonabile. Operația NATO ar fi fost una legitimă, de protejare a unei țări care i-a cerut, disperat, ajutorul împotriva unei țări agresoare care a atacat-o pe nedrept și împotriva căreia nu se putea apăra.
Orice invocare de către Rusia a faptului că ar fi fost agresată de NATO ar fi fost invalidă. Teoretic, China ar fi trebuit să nu se implice, deoarece nu ar fi intrat în prevederile unui posibil tratat de apărare reciprocă cu Rusia. Mai departe, Rusia ar fi fost tot ea, cea care ar fi avut de ales între a escalada într-un război cu NATO sau a-și ține aviația departe de Ucraina.
Din nou, după aproape patru ani de război, Ucraina anunță că nu se poate apăra împotriva rachetelor, bombelor și dronelor rusești. Orice armă primită de Ucraina care determină ca mai puține muniții rusești să lovească Ucraina, care o ajută să-și protejeze populația și teritoriul, este un demers clar defensiv și unul pur umanitar, în deplină concordanță cu valorile și misiunile NATO.
Mai rămâne o întrebare de pus la paradigma lui Biden și Stoltenberg iar aceasta ar fi: „De dragul cui va risca NATO un război mondial?”
Pentru că s-a văzut că pentru a apăra Ucraina, țara care nu a greșit cu nimic față de Rusia, nu a făcut-o. La fel ca Ucraina, sunt în pericol toți vecinii cu care Rusia are graniță terestră sau cu care împarte aceeași mare. Iar unii dintre ei sunt membrii NATO.
Azerbaidjanul a spus, recent, că va începe să treacă la standardele NATO. Conducerea de la Baku, crede că aceste standarde înalte ale Alianței Nord-Atlantice sunt bune și trebuie să fie și ale sale. Azerbaidjanul aspiră la aceleași valori ca NATO deși nu face parte din Alianță. Trebuie sau nu trebuie protejat până devine membru?
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
