Spre deosebire de multe misiuni similare observate în ultimele luni, zborul din 01 februarie nu a pornit de la Baza Aeriană Sigonella din Italia, ci a fost lansat de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din România, subliniind o postură NATO mai avansată și mai flexibilă de-a lungul flancului estic al Alianței.
În dimineața zilei de 01.02.2026, un avion de patrulare antisubmarin de tip Boeing P-8A Poseidon aparținând Forțelor Navale ale SUA a efectuat o nouă misiune de culegere a informațiilor deasupra Mării Negre, operând la distanță de portul rusesc Novorossiysk.
Spre deosebire de multe misiuni similare observate în ultimele luni, zborul din 01 februarie nu a pornit de la Baza Aeriană Sigonella din Italia, ci a fost lansat de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din România, subliniind o postură NATO mai avansată și mai flexibilă de-a lungul flancului estic al Alianței.
![]()
Aeronava a părăsit estul României dimineța devreme și a trecut direct peste Marea Neagră, unde a efectuat un model prelungit axat pe SIGINT (Signals Intelligence) în largul Novorossiysk, unul dintre cele mai importante hub-uri navale și logistice ale Rusiei din regiune. Datele traseului arată segmente repetate compatibile cu colectarea de informații electronice, mai degrabă decât cu o simplă patrulă de tranzit sau maritimă.
Portul Novorossiysk a căpătat o relevanță strategică suplimentară de la începutul războiului din Ucraina, devenind o alternativă cheie la Sevastopol pentru Flota rusă din Marea Neagră și logistica navală asociată. Monitorizarea activității în această zonă permite NATO să evalueze mișcările navale, modelele de comunicații și potențialele schimbări în postura operațională a forțelor ruse care operează din estul Mării Neagre.
Decizia de a opera de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu este deosebit de remarcabilă. În ultimele zile, baza românească a fost tot mai mult folosită ca nod avansat pentru operațiunile aeriene aliate, reducând timpii de tranzit către zonele sensibile și permițând activelor ISR (Intelligence, Surveillance and Reconnaissance) să maximizeze timpul petrecut pe poziție. Comparativ cu zborurile din Sigonella, lansările din România scurtează ruta către nord-vestul și centrul Mării Neagre, permițând o acoperire mai receptivă și mai persistentă.
Această misiune se încadrează într-un tipar mai larg observat în ultimele săptămâni, platformele ISR ale SUA și NATO menținând o prezență constantă asupra apelor internaționale ale Mării Negre, în ciuda mediului de securitate tot mai disputat și sensibil. Misiunile SIGINT, în special, rămân esențiale pentru construirea conștientizării situaționale fără a depăși pragurile de escaladare, bazându-se în schimb pe colectarea la distanță mult în afara spațiului aerian național.
Misiunea P-8A de duminică evidențiază și adaptabilitatea operațiunilor aeriene NATO. Prin diversificarea bazelor de plecare și a profilurilor de zbor, forțele aliate complică predictibilitatea, semnalând în același timp angajamentul continuu de a monitoriza activitatea militară rusă în regiune. Pe măsură ce tensiunile rămân ridicate și dinamica navală continuă să evolueze, misiunile ISR lansate din România vor rămâne probabil o prezență recurentă a imaginii operaționale de la Marea Neagră în săptămânile următoare.