De ce avionul Gripen s-ar potrivi perfect nevoilor Ucraina: Poate fi reînarmat și realimentat complet în 15 minute
27 Martie 2026
Printre lecțiile cel mai dureroase ale Războiului din Ucraina se numără una aparent simplă: nu contează cât de performantă este o armă dacă nu o poți produce suficient de repede și de ieftin.
SUA încearcă să acopere un gol în zona de muniții ieftine din dotarea Armatei sale. Lecțiile din Ucraina au dovedit că armele super-sofisticate nu sunt suficiente într-un război de uzură. Și nu pentru că nu sunt fiabile, ci pentru că ritmul și consumul de muniție fac ca multe dintre aceste rachete să fie prea scumpe de produs. Practic, într-un conflict prelungit, munițiile moderne occidentale sunt eficace (întrucât distrug cu precizie ținte), dar nu eficiente (deoarece costul per lovitură este prea mare).
Practic americanii încearcă să producă ieftin și în cantități mari.
Generalul de brigadă Robert P. Lyons III, responsabil cu achizițiile de armament în cadrul Forțelor Aeriene ale SUA, s-a prezentat în fața Comitetului pentru Servicii Armate din Senat. Lyons a vorbit despre o „nouă clasă de muniții accesibile" și a adus în discuție trei programe care schimbă logica achizițiilor militare americane: racheta de croazieră ERAM (Extended Range Attack Munition) și două variante din programul FAMM (Family of Affordable Mass Munition).
ERAM, rachetă de croazieră la cost mic
ERAM este o rachetă de croazieră lansată din aer, concepută să lovească precis la distanță. Contractele de producție au fost atribuite la sfârșitul anului 2024 companiilor Zone 5 Technologies din California (care produce varianta denumită Rusty Dagger) și CoAspire din Virginia, cu racheta RAACM (Rapidly Adaptable Affordable Cruise Missile).
Trebuie spus că, la începutul acestui an, SUA au anunțat finalizarea testelor cu muniție reală pentru racheta de croazieră Rusty Dagger, un sistem de armament dezvoltat prin programul ERAM.
ERAM a intrat în producție la doar 14 luni după semnarea primului contract, în condițiile în care dezvoltarea unei astfel de arme ar fi durat ani de zile.
Trebuie precizat aici că Ucraina joacă un rol deosebit de important, prin capacitatea sa de a furniza informații de pe câmpul de luptă, ceea ce ajută la dezvoltarea mai rapidă a noilor arme. O echipă americană s-a deplasat în Europa în 2024 pentru a colecta feedback direct de la comandanți despre amenințările din teatrul de operații
În acest context, rachetele ERAM par a fi un pariu destul de interesant, întrucât Ucraina va primi anul acesta peste 800 de astfel de muniții, iar asta va ajuta probabil la reglajul fin al acestor rachete. De altfel, un lot de probă de 10 rachete a fost livrat Ucrainei încă din 2025. În total, vor fi livrate Ucrainei până la 3.550 de rachete ERAM.
APKWS: Racheta de 25.000 de dolari, concepută pentru lovituri la sol, reconfigurată pentru a doborî drone
În paralel, americanii explorează și alte soluții „low-cost”. Modernizarea sistemului APKWS este poate cel mai relevant exemplu. Sistemul APKWS II este o modificare a rachetei neghidate Hydra 70, căreia i s-a adăugat un kit de ghidaj laser între focos și motorul Mk66.
Inițial o armă aer-sol, APKWS a fost adaptată pentru interceptarea dronelor de pe avioane precum F-16 Fighting Falcon.
Costul per lansare (sub 25.000 de dolari) este substanțial mai mic decât al unei rachete aer-aer clasice precum un AIM-9 Sidewinder de 500 de mii de dolari, iar avantajul e important mai ales când vorbim de doborârea unor drone care costă câteva sute sau mii de dolari.
Amintim că în decembrie, SUA au comandat către BAE Systems un lot în valoare de 322 de milioane de dolari, dintr-un contract-cadru de până la 1,7 miliarde, pentru producerea a „zeci de mii" de astfel de kituri în cinci ani.
Rachete containerizate
Tot în aceeași logică intră și munițiile containerizate, lansate de pe aeronave de transport, precum conceptele dezvoltate de Lockheed Martin sau Anduril Industries. Forțele Aeriene explorează muniții paletizate, lansate din aeronave de transport cargo precum C-17, un concept testat prin inițiativa Rapid Dragon.
Variantele testate sunt Black Arrow de la Leidos (desemnat AGM-190A), Barracuda-500 de la Anduril și sistemele CMMT-D și CMMT-X de la Lockheed Martin, acesta din urmă cu un cost estimat de 150.000 de dolari bucata.
Un alt exemplu din aceeași logică, prezentat de curând de DefenseRomania, sunt rachete Hellfire lansate din containere de marfă. Practic sistemul de lansare (denumit ”Grizzly”) seamnă cu un container de marfă.
Se pare că SUA au înțeles mesajul că trebuie să producă și muniții mai ieftine și au început să dezvolte muniții nu neapărat mai inteligente, cât accesibile și mai ușor de fabricat în masă, capabile să susțină un război de uzură.
