Campania vizează destabilizarea internă și subminarea procesului democratic prin alimentarea fricii de război. Principalul scenariu de dezinformare, intensificat în ultimele zile, susține că Moldova, alături de România și Ucraina, ar pregăti o operațiune militară împotriva Transnistriei, regiunea separatistă ocupată de Rusia încă din anii '90. Această narațiune, pe cât de falsă, pe atât de periculoasă, este concepută pentru a influența decisiv electoratul.
Potrivit experților în monitorizarea dezinformării de la LetsData, ofensiva propagandistică s-a declanșat în jurul datei de 19 septembrie, fiind amplificată pe canalele pro-Kremlin de pe Telegram.
Sursa inițială a fost un articol publicat pe platforma poloneză Mysl Polska, cunoscută pentru preluarea propagandei rusești. Articolul, semnat de un necunoscut, cita "surse proprii" pentru a clama o concentrare de trupe românești la granița cu Moldova, în vederea unui atac asupra Transnistriei.
Punctul culminant al campaniei a fost atins pe 23 septembrie, când Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a reciclat și oficializat acuzațiile. SVR a mers mai departe, adăugând o notă nouă alarmistă: NATO s-ar pregăti să desfășoare trupe în Odesa, Ucraina, pentru a intimida.
Scopul, potrivit analiștilor de la European Digital Media Observatory (EDMO), este de a crea un climat de panică și de a justifica o eventuală respingere a rezultatelor electorale, în cazul unei victorii a partidului pro-european al președintei Maia Sandu.
Mesajul propagandei este clar: o victorie a forțelor pro-europene ar fi rezultatul unor "falsificări" orchestrate de UE, ducând la violențe și, inevitabil, la război. Roman Osadchuk, director la LetsData, subliniază că implicarea directă a unei agenții guvernamentale ruse, precum SVR, "adaugă greutate zvonurilor și legitimează narațiunea pentru o audiență mai largă."
Bătălia pentru parcursul pe drumul european în fața asaltului hibrid rus
Alegerile parlamentare din Republica Moldova de duminică reprezintă un test crucial pentru direcția geopolitică a țării: Vest (Europa) sau Est (Rusia). Expertul Angela Grămadă a analizat, în cadrul podcastului „Obiectiv EuroAtlantic” de la Defense Romania, o campanie electorală de o agresivitate extremă, alimentată de interese externe, în special Federația Rusă, care încearcă să mențină Moldova într-o „zonă gri”.
Răspunsul electoral este vital, deoarece un guvern ostil la Chișinău ar fragiliza flancul sud-estic al Ucrainei, iar depozitul de muniții de la Cobasna rămâne un punct de presiune militară.
Bătălia pentru Moldova este, în esență, o „bătălie între valori”. Pentru Rusia, pierderea Moldovei ar crea un precedent periculos pentru alte state ex-sovietice, demonstrând că integrarea europeană este realizabilă. Strategic, Moldova este o potențială „cheie” sau „clește” folosit împotriva Ucrainei.
Alegerile sunt un test decisiv pentru „ireversibilitatea” parcursului pro-european. Deși Constituția a fost modificată în urma unui referendum fragil, marcat de corupere și cumpărare de voturi, un nou Parlament ostil ar putea bloca reformele și negocierile cu UE.
Fiind o republică parlamentară, un legislativ potrivnic ar lăsa președintele „izolat”, iar simpla neatingere a jaloanelor ar putea duce la blocarea procesului din partea instituțiilor europene, evocând un „scenariu georgian”.
Mizele dezinformării: Subminarea democrației cu frică
Tactica rusească este una clasică: invocarea unei amenințări externe (NATO, România) și a riscului unei confruntări directe cu Moscova pentru a inocula frica în rândul votanților.
Obiectivul major al acestei campanii de fear-mongering este acela de a scădea prezența la vot, de a decredibiliza alegerile și de a crea un teren propice pentru contestarea rezultatelor, subminând, în cele din urmă, încrederea în instituțiile statului și în partenerii occidentali.
În paralel, propaganda rusească încearcă să implice servicii de informații din Marea Britanie și Franța ca fiind organizatorii unor viitoare "provocări" în Transnistria.
Pentru a da o aparență de credibilitate, sunt folosite surse de dezinformare cunoscute, precum propagandista ucraineană pro-Kremlin Diana Panchenko, care a fugit din țară după invazia din 2022.
Potrivit The Kyiv Independent, Panchenko a vehiculat pe rețelele sociale teorii conspiraționiste conform cărora președinții Zelenski și Macron ar plănui o operațiune militară sub pretextul unei "contra-terorist operațiuni" după alegerile din Moldova, un scenariu menit să alimenteze teama de escaladare.
Reacția Chișinăului: Avertismentul Președintei Sandu
Președinta Maia Sandu a reacționat dur, avertizând public asupra interferențelor Kremlinului și a eforturilor de a deturna parcursul european al țării.
,,Astăzi, cu toată seriozitatea, vă spun că suveranitatea, independența, integritatea și viitorul nostru european sunt în pericol", a declarat președinta pe 22 septembrie.
Conform investigațiilor recente, inclusiv cele ale Bloomberg și BBC, Kremlinul ar folosi "sute de milioane de euro pentru a cumpăra sute de mii de voturi" și pentru a finanța o rețea de propagandă menită să discrediteze guvernarea pro-europeană.
În fața acestei ofensive de dezinformare, miza votului din 28 septembrie nu este doar viitorul politic al Moldovei, ci și rezistența sa în fața unei mașinării de propagandă care încearcă să paralizeze democrația prin injectarea terorii.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
