Lukașenko, la mâna Rusiei: Frăția de fier dintre Belarus și China ruginește. Sau calul troian al Chinei în Europa de Est

H.D. Hartmann |
Data actualizării: | Data publicării:
EXCLUSIV

Un caz de geopolitică vine să confirme temerile unei înțelegeri ascunse care să reactiveze modelul internațional al zonelor de influență. O analiză excepțională a apărut în bilunarul celebrului think tank CEPA, care se focalizează pe relațiile dintre China și Rusia, având ca numitor comun Belarus. 

În anii de maximă efervescență a expansiunii BRI (Belt and Road sau Noul Drum al Mătăsii), programul global de sustenabilitate economică a Chinei, Belarus a fost subiectul unei profunde și dinamice prietenii cu Beijing. Făcând parte din spațiul de emergență est-european, strategic localizată ca țară la mijlocul unor intersecții de interese fundamentale ale Moscovei și Berlinului, devenind un spin în coasta nou asumatei puteri politice și economice poloneze, republica Belarus reprezenta pentru China o oportunitate.

 

Acum 15 ani se vorba despre frăția de fier dintre China și Belarus. Minskul aștepta investiții masive

 

Acum aproape 15 ani se vorbea, deci, de frăția de fier dintre Minsk și Beijing. Belarușii așteptau masive investiții în economia lor, puseseră la dispoziție efectiv țara lor intereselor chineze, li se promisese tehnologie de ultimă oră și o masivă modernizare industrială. Conform planurile economice negociate cu Beijing, Belarus spera, prin intermediul noii legături simbiotice cu China să poată face față jocului anarhic, dar viguros al Poloniei și micilor state baltice la adresa sa, care alături de masiva influență rusă produc o lipsă spectaculară de suveranitate națională și o micșorare a capacităților Minskului de a accesa piețele financiare internaționale.

Din nefericire, se poate observa că aceste  planuri au fost doar manipulare. Investitorii chinezi nu s-au ținut de cuvânt, cunoscuta ”cursă a datoriilor” a fost întinsă de către aceștia, blocând efectiv orice perspectivă de dezvoltare serioasă a economiei din Belarus. Astăzi relația specială economică cu China, care ar fi trebuit să aducă beneficiile unei modernizări rapide acestei țări bogate în resurse din spațiul ex sovietic, este complet inactivă.

 

„Dictatorul” a pierdut pariul. Eșecul lui Lukașenko de a moderniza Belarusul prin China a evidențiat dominația rusă asupra Belarusului

 

O relație promițătoare care a dezamăgit ambele părți și a evidențiat dominația rusă asupra Belarusului. Iar acest model, pe care Lukașenko a încercat să îl schimbe prin impunerea Chinei ca principal motor al modernizării, a eșuat. Astăzi Moscova este și mai puternică la Minsk, iar Beijing a respectat întocmai aceasta realitate.  Pariul strategic al lui Lukașenko a avut drept scop reducerea dependenței Belarusului de Rusia. Pe mâna Chinei acest pariu a fost pierdut.

Văzând o deschidere extraordinară spre cooperare, China a folosit Belarusul ca un important „laborator” al BRI (Inițiativa Centurii și Drumurilor). Pentru Beijing, Belarus a fost considerat geo-strategic ca fiind „Pakistanul chinez din Europa”. O definiție extrem de importantă și perfect congruentă cu interesele Belarusului, dacă Beijing s-ar fi ținut de cuvânt în amploarea jocului său.

Cine se uită la eșecul culoarului economic Pakistan-China și la lentoarea cu care investitorii chinezi acționează spre îndeplinirea propriilor promisiuni asumate, va observa același patern peste tot în lume. Promisiuni de investiții de miliarde, înțelegeri și agremente inter-guvernamentale (cunoscutele MOU) semnate cu tonele, o prezența masivă a cetățenilor chinezi în țările care acceptă acest model. Africa este exemplul fundamental de analiză a modelului BRI, mai ales importul portul de muncitori chinezi, fără ca, după decenii de la inițierea demersului, un rezultat economic, masiv, concret, real să se fi întâmplat.

 

China a dat Rusiei „mână liberă” și i-a recunoscut sfera de influență în Est

 

Problemele actuale ale regimului lui Lukașenko și apetitul crescând al Rusiei pentru o integrare economică, politică și militară mai profundă, au oferit un test definitoriu pentru intențiile strategice ale Chinei față de regiune. Contrar calculelor lui Lukașenko, China a dat Rusiei o mână liberă recunoscându-i sfera de influență autoproclamată din Europa de Est .

Prezența economică a Chinei în regiune a crescut constant de la sfârșitul anilor 2000, Belarusul devenind în mod clar partenerul principal al Chinei din fostul spațiu sovietic (fără a lua în calcul desigur Federația Rusă). Au existat mai multe elemente economice care au atras China. Aceasta a văzut un potențial hub de producție în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (EEU) și o economie condusă de stat, potențial dispusă să se reformeze conform planului chinez. Relația a fost, de asemenea, condusă de o afecțiune ideologică între două autocrații. Lukașenko a vizitat Beijingul de 12 ori, iar relațiile dintre Belarus și China au fost denumite „frăția de fier” de către propaganda ambelor țări.

Cu implicarea personală a președintelui Xi Jinping, care a vizitat Minsk în 2010 și din nou în 2015, relația ar fi trebuit să impulsioneze aplicarea programelor economice decise de ambele guverne. China a furnizat Belarusului un set extins de instrumente de cooperare economică, inclusiv proiectul emblematic al Parcului industrial chinez-belarus „Marea Piatră” de lângă Minsk, precum și linii de credit destinate dezvoltării infrastructurii și industriei. Belarusul a devenit, de asemenea, o țară cheie de tranzit pentru creșterea rapidă a conexiunilor feroviare eurasiatice, facilitând 90% din comerțul feroviar de marfă UE-China.

Conform estimărilor, împrumuturile totale chineze către Belarus din 2006 se ridică la 4,6 miliarde de dolari, echivalentul a 20% din datoria externă publică actuală a Belarusului.

 

China și Belarusul, dezamăgite ambele de rezultatul relației

 

Dar, în ciuda propagandei optimiste, analizele experților din ambele țări dezvăluie o imagine mult mai sumbră. La mai bine de un deceniu după prima vizită a lui Xi în Belarus, ambele părți sunt în mare parte dezamăgite de rezultate.

Lukașenko spera la o modernizare industrială condusă de stat, în special prin atragerea investițiilor chinezești de înaltă tehnologie, urmărind efectiv reducerea dependenței economice față de Rusia. Ceea ce a obținut în schimb a fost o depășire considerabilă a datoriei externe și mai multe proiecte „la cheie” neperformante sau întârziate ale industriei grele, inclusiv fabrici de carton, celuloză și potasiu. Ca reacție la dificultatea provocată de ”cursa datoriilor„ întinsă de către băncile chineze, precum și datorită calității slabe a tehnologiei chineze, Lukașenko a impus o interdicție informală asupra contractării de credite chineze în 2017.

Deși cooperarea economică China-Belarus are mai multe spoturi luminoase, cum ar fi Belgee, fabrica de automobile joint-venture sau mai multe proiecte minore din cadrul Great Stone (Marea Piatră), China nu a reușit să ofere Belarus un impuls decisiv de rupere de influența Moscovei. Sistemul economic pietrificat și ineficient din Belarus i-a alarmat pe investitorii complet capitaliști ai Chinei. Dorința de a avea acces nelimitat pe piețele Uniunii Economice Eurasiatice nu s-a realizat, în mare parte datorită protecționismului rus.

Mai mult investițiile chineze sunt în continuare egale cu mai puțin de 3% din fondul de investiții străine directe din Belarus. Mult discutatul împrumut chinez de 500 de milioane de dolari acordat Belarusului în decembrie 2019, care a coincis cu discuțiile lui Lukașenko cu Putin privind o integrare economică mai profundă, nu a modificat situația în mod semnificativ și a fost aproximativ egal cu rambursarea anuală a datoriilor de 600 milioane dolari către China din acel an. Practic China nu a abordat niciodată cu seriozitate interesele naționale ale Belarus, din contră a dovedit un apetit uriaș pentru un capitalism primitiv, de tipul celui existent în SUA sau Europa secolului XIX. Maximizarea profitului și utilizarea ineficientă a resurselor locale a fost singura politică economică utilizată în ”frăția de fier” a Beijingului.

 

Protestele împotriva lui Lukașenko, cel mai greu moment pentru regim. Beijingul nu l-a susținut pe liderul de la Minsk

 

Cel mai greu moment pentru Lukașenko a venit în timpul protestelor în masă din 2020 în urma alegerilor prezidențiale. China nu l-a susținut pe Lukașenko politic sau economic, iar tonul relațiilor sale cu Xi s-a răcit. Presa partidului comunist chinez a urmat, în general, linia oficială de propagandă a Rusiei, la fel ca și în cazul, de acum câteva zile, cel al deturnării unui avion care transporta un tânăr opozant. Deși China a descris protestele ca pe o „revoluție a culorilor” condusă de către Occident, ea a subliniat că situația ar trebui să fie gestionată de Lukașenko cu „asistența” Rusiei.

Respectul Chinei față de politica dominatoare a Moscovei în regiune seamănă astfel cu abordarea ei în 2014, la momentul revoluției Maidan, din Ucraina.Un patern se desenează prin care este clar că Beijing lasă liber influenței ruse în fostul spațiu sovietic. În tot mai multe țări est europene observăm că doar profitul fără principii stă la baza promisiunilor chineze. Ca atare, acest model de a face politică naște probleme fundamentale, căci multe capitale euro asiatice așteptau mai multă substanță economică care să finanțeze politicilor lor de ieșire de sub cupola  moscovită. Probabil că înțelegerile dintre Beijing și Moscova (acum cu o clară aliniere cu Iran) creează o trilaterală care produce mai multă dependență de Moscova decât o dezvoltare modernă și sustenabilă.

 

China joacă cu Rusia, nicidecum cu democrația și libertatea. Drumul mătăsii, un cal troian pentru statele din Est?

 

Belarus se vede astăzi mult mai singur atât în fața Moscovei sau a Uniunii Europene. Modelul decriptat arată exact ca în cazul Poloniei, unde prietenia extinsă cu China a devenit element de presiune împotriva Moscovei, manipulând și dezechilibrând spațiul de securitate est european. Așa zisa prietenie a Poloniei cu China nu are substrat decât provocarea zilnică a Moscovei, tensionând permanent spațiul securitar de intersecție dintre Uniunea Europeană și spațiul ex-sovietic. Substanța economică a planului polono-chinez nu are capacitatea de a suporta fizic necesarul de conflict dintre Varșovia și Moscova, ca atare BRI a devenit element periferic al unei masive realocări de resurse strategice, între Bruxelles, Moscova și Varșovia. Iar China aici joacă cu Moscova, nicidecum cu democrația, libertatea sau respectul intereselor naționale ale partenerilor săi.

Concluzia finală este că decriptând strategia chineză din Belarus, analizând comportamentul său politic, descoperim că  Beijing are ambiții strategice foarte limitate în Europa de Est și se mulțumește să respecte cadrul exclusiv negociat cu Rusia. Este un mesaj pe care alte țări din regiune ar face bine să îl ia în seamă. Căci, pe aceste aliniamente, drumul mătăsii duce mai repede spre Moscova, decât spre suveranitate și dezvoltare națională.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel