Noaptea de 28 august a adus noi confirmări ale acestei strategii. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că au fost vizate rafinăria Kuibyshev din regiunea Samara și rafinăria Afipsky din regiunea Krasnodar.
Aceste atacuri au fost inițiate de Forțele de Sisteme fără Pilot, Forțele pentru Operații Speciale, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Direcția Principală de Informații (GUR), demonstrând o coordonare și o planificare atentă.
Aflată la aproximativ 800 de kilometri de granița cu Ucraina, rafinăria Kuibyshev este o unitate masivă, cu o capacitate de producție de 7 milioane de tone metrice de petrol pe an.
Chiar dacă guvernatorul regiunii Samara, Vyacheslav Fedorishchev, a susținut că atacul a fost respins și incendiul a fost stins rapid, imaginile postate pe canalul de Telegram Astra au arătat un incendiu de amploare, sugerând un impact serios asupra instalației.
În același timp, rafinăria Afipsky din regiunea Krasnodar, situată la 370 de kilometri de linia frontului, a fost lovită de o serie de explozii. Potrivit Statului Major ucrainean, această rafinărie, cu o capacitate anuală de 6,25 milioane de tone, este folosită pentru a aproviziona armata rusă cu benzină și motorină, subliniind caracterul militar al țintei.
Efecte palpabile: Criza de combustibil în interiorul Rusiei
Consecințele acestor atacuri repetate nu se mai rezumă la pagube locale, ci se resimt tot mai acut în economia internă a Rusiei. Potrivit calculelor Reuters, atacurile ucrainene asupra a cel puțin 10 rafinării din august au perturbat 17% din capacitatea totală de rafinare a Rusiei, echivalentul a 1,1 milioane de barili pe zi.
În urma acestor lovituri, mai multe regiuni rusești, inclusiv regiuni din estul îndepărtat, sudul țării și peninsula anexată Crimeea, au început să se confrunte cu penurii de benzină. Prețurile la carburanți au atins valori record, iar imaginile cu șoferi așteptând ore în șir la cozi interminabile au inundat rețelele sociale rusești.
Un utilizator a glumit pe Telegram că „alimentarea mașinii a devenit ca o vizită la un butic: pleci pentru un litru și te întorci cu portofelul gol și cu gândul filosofic că mersul pe jos nu e chiar așa de rău.”
Analiștii, precum Sergey Vakulenko de la Carnegie Russia Eurasia Center, avertizează că, deși armata și industria grea rusă folosesc preponderent motorină, a cărei aprovizionare este încă stabilă, penuria de benzină reprezintă o problemă politică majoră pentru Kremlin. Vârful de cerere din august, cauzat de recoltare și de vacanțe, a transformat o situație deja tensionată într-o criză de proporții.
Un alt factor care agravează situația este dependența Rusiei de tehnologia occidentală pentru reparații. Sancțiunile au îngreunat sau au făcut imposibile importurile de piese, prelungind timpul necesar pentru remedierea daunelor cauzate de drone. Această realitate contrazice imaginea de „superputere” și demonstrează vulnerabilitatea sistemului rusesc la atacuri de precizie.
În timp ce SUA încearcă să negocieze un acord de pace, campania ucraineană de lovire a infrastructurii energetice continuă să demonstreze că Ucraina deține un avantaj important și poate impune costuri semnificative Moscovei, direct în inima sa economică.
Într-o Rusie care exportă masiv petrol, dar care nu mai are suficientă benzină pentru propriii cetățeni, războiul devine o realitate mult mai tangibilă decât o prezintă propaganda Kremlinului.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News