Incidentul din Estonia nu a dus la un conflict deschis, dar a arătat cât de fragilă este liniștea de la granița estică a NATO. Aceste pătrunderi sunt un avertisment că securitatea statelor baltice depinde zilnic de reacția aliaților.
Țările baltice nu dețin avioane de vânătoare proprii, iar securitatea lor aeriană depinde de rotațiile Alianței și misiunile de poliție aeriană. Aici trebuie să amintim că avioanele F-16 ale României au efectuat și ele astfel de misiuni, în acest an, în Lituania.
Revenind la incidentul fără precedent din Estonia, de la baza Ämari, aflată la doar 50 km de Tallinn, italienii au decolat în câteva minute cu avioane F-35 pentru a „bloca” avioanele rusești.
Contact radio nu a existat, iar semnalul universal de avertizare a fost doar înclinarea aripilor. Rușii au răspuns la fel, iar unul dintre piloți chiar a făcut cu mâna, notează TheTelegraph. În cele 12 minute de urmărire până la Kaliningrad, situația a rămas calmă, deși aparatele rusești erau înarmate cu rachete aer-aer.
MiG-31K rus, purtând o rachetă Kinzhal
De la începutul lunii august, Italia a intervenit deja de șapte ori, dar este prima dată când încălcarea s-a produs deasupra Estoniei, nu doar în zona apelor internaționale. Contextul este unul mai amplu: în ultimele săptămâni au fost lansate drone rusești spre Polonia, aeroporturi din Scandinavia au fost închise temporar, iar retorica Kremlinului s-a intensificat înaintea alegerilor din Moldova.
Rusia încearcă să vadă unde se rupe unitatea Alianței
În ultimul deceniu, Estonia a raportat peste 40 de încălcări ale spațiului aerian, multe minore, dar incidentul de acum diferă prin amploare. Avioanele rusești nu au deviat accidental deasupra unei insule pustii, ci au pătruns deliberat în spațiul estonian. Totuși, reacția NATO a fost ponderată. Spre deosebire de Turcia, care în 2015 a doborât un avion rusesc după doar 17 secunde de încălcare, în cazul Estoniei s-a optat pentru escortare, nu pentru escaladare.
Autoritățile de la Tallinn au invocat articolul 4 al Tratatului NATO, care prevede consultări între aliați atunci când un stat se simte amenințat. Decizia de a nu trage a fost justificată prin faptul că MiG-urile nu erau configurate pentru atac la sol și nu se îndreptau spre zone populate. În plus, procedurile Alianței nu lasă la latitudinea exclusivă a unei țări gazdă un pas atât de grav precum doborârea unui avion militar străin. Fiecare stat participant la misiuni poate impune limite, iar hotărârile finale sunt luate în coordonare cu comandanții regionali din Germania și SUA.
Sursă foto: Ministerul Apărării din Estonia
Unii oficiali estonieni cer însă reguli mai clare. „Poate că sistemul nostru trebuie definit mai bine”, a spus deputatul Eerik-Niiles Kross. Militarii britanici staționați în Estonia avertizează că Rusia testează constant reacțiile NATO și că Alianța trebuie să fie pregătită pentru un moment în care incidentul nu se va termina pașnic.
Între timp, Estonia accelerează programul de înarmare. Până în 2029, va investi peste 5% din PIB în apărare, procentul cel mai ridicat din NATO. În dotare vor intra sisteme antiaeriene Iris-T, infrastructură antitanc și echipamente grele, dar Tallinn nu plănuiește să achiziționeze avioane proprii, mizând în continuare pe sprijinul Alianței.
Pe plan informațional, Rusia folosește metode mai subtile. În orașul Narva, propaganda se răspândește prin radio și televiziune, vizând comunitatea rusofonă. Totuși, guvernul estonian folosește actuala criză pentru a-și consolida apărarea și pentru a cere o prezență NATO sporită. Italia și-a prelungit deja misiunea, aducând inclusiv sistemul de apărare aeriană Samp/T, cu rază de 150 km.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
