La începutul războiului, regimentul, staționat pe aerodromul ocupat de la Saki în Crimeea, deținea o escadrilă completă de 12 avioane Su-30SM. Așa-numita "unitate 59882" a fost una dintre principalele forțe aeriene rusești în regiune. Seria de pierderi a început pe 5 martie 2022, când un Su-30SM a fost doborât deasupra regiunii Mikolaiv, echipajul fiind capturat.
Adevărata lovitură a venit, însă, pe 9 august 2022, când un atac ucrainean asupra bazei aeriene de la Saki a distrus definitiv trei Su-30SM și a avariat un al patrulea.

A urmat apoi un atac pe 11 septembrie 2024, când forțele speciale ale Serviciului de Informații al Ucrainei (GUR) au doborât un avion cu un sistem portabil de apărare antiaeriană (MANPADS).
O altă pierdere notabilă s-a produs pe 2 mai 2025, când un Su-30SM a fost doborât de o rachetă AIM-9 lansată de pe o dronă navală ucraineană, o premieră în istoria conflictului.
Cu o nouă pierdere confirmată astăzi, numărul total al avioanelor Su-30SM pierdute de această unitate a ajuns la șapte, dintr-o flotă inițială de 12. La acestea se adaugă cel puțin două avioane avariate în urma atacurilor cu drone asupra aerodromului Saki.
O forță aeriană "golită pe dinăuntru"
Situația nu este singulară, ci oglindește o problemă sistemică la nivelul Forțelor Aerospațiale Ruse (VKS). Chiar dacă unii oficiali americani, precum generalul Christopher Cavoli, au estimat pierderile la doar 10%, alte analize, inclusiv un raport al RAND din 2024, vorbesc despre un procentaj de peste 25% din flota inițială.

Aceste pierderi nu sunt doar o consecință a luptelor directe, ci și a uzurii accentuate a aeronavelor mai vechi, care au depășit numărul de ore de zbor planificat.
Potrivit experților, peste jumătate din avioanele rusești folosite în război au o vechime de peste 30 de ani. Într-o bătălie de uzură, Rusia pierde mai repede avioanele decât reușește să le înlocuiască. Ritmul de producție al noilor avioane Su-30, Su-34 și Su-35 este de doar aproximativ 20 de unități pe an, o cifră insuficientă pentru a acoperi pierderile.
Lovitură după lovitură, în adâncimea teritoriului rus
În fața superiorității aeriene rusești la începutul războiului, Ucraina și-a adaptat strategia. Fără suficiente sisteme antiaeriene, a ales să atace aerodromurile rusești departe de linia frontului.
Un exemplu recent este Operațiunea "Spider Web", încheiată pe 3 iunie 2025, în urma căreia au fost lovite baze aeriene critice precum cele de la Olenya și Belaya.
Președintele Zelenski a confirmat că în urma operațiunii au fost lovite 34% din bombardierele strategice rusești purtătoare de rachete de croazieră, inclusiv avioanele Tu-95MS și Tu-22M3.
Aceste atacuri, la care se adaugă apariția avioanelor F-16 în arsenalul ucrainean, pun o presiune imensă pe VKS. Rusia pierde bătălia pentru dominația aeriană, iar flota sa este, conform analiștilor, "golită pe dinăuntru" mai rapid decât își poate permite.