Europa se înarmează, ajustează planul industriei de apărare, dar trebuie să se miște mai repede pentru a descuraja Rusia

Ciprian Dumitrache |
Data actualizării: | Data publicării:
Dynamic Front 23 sisteme MLRS Grafenwoehr Training Area, Germany 1
Dynamic Front 23 sisteme MLRS Grafenwoehr Training Area, Germany 1

Uniunea Europeană se confruntă încă cu o serioasă problemă în privința coeziunii.

În primul rând, UE nu are o armată europeană, dar fiecare dintre cele 27 de state membre are propriile forțe armate naționale și doar o parte din state membre au propria lor industrie de apărare.

În al doilea rând, există din ce în ce mai mulți indicatori că nici cele mai puternice state europene, Germania, Franța, Italia, Suedia, nu sunt pregătite deocamdată pentru un conflict prelungit cu Rusia

Europa nu poate descuraja Rusia decât prin unitate

 

Potrivit datelor Institutului de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI), preluate și de DefenseRomania, în 2023 cheltuielile militare internaționale au crescut cu aproape șapte procente, atingând o nouă valoare record. Creșteri deosebit de mari au fost înregistrate în Europa, Asia și Orientul Mijlociu.

În plus, în februarie, UE a venit cu abordare nouă în privința industriei de apărare, mai axată pe producția de război, prezentându-și planul într-un proiect de Strategie europeană pentru industria de apărare.

„Trebuie să fim sinceri cu noi înșine: capacitățile Bundeswehr-ului sunt foarte limitate. Sprijinul militar pe care Germania l-a oferit Ucrainei a dus deja la slăbirea Bundeswehr-ului. Cu toate acestea, a fost important să oferim această asistență pentru că Ucraina nu se protejează doar pe ea, ci ne protejează și securitatea și libertatea”, a declarat Michael Roth, membru al Bundestagului din partidul de guvernământ SPD.

Stocurile Armatei germane e normal să fie epuizate: Berlinul a trimis până acum ajutor militar la Kiev în valoare de 17,1 miliarde de euro, mai mult decât orice altă țară europeană. Marea Britanie este pe locul doi cu 6,6 miliarde de euro, iar Polonia este pe locul trei cu 3 miliarde, în timp ce Franța a trimis până acum Ucrainei ajutor militar în valoare de doar 500 de milioane. În mare parte pentru că francezii economisesc bani pe armată de mult timp.

Franța promite mult. Rămâne de văzut ce poate

SAMP-T, Armata franceză

Dar Emmanuel Macron a anunțat vara trecută că Franța va investi 413 miliarde de euro în forțele sale armate pe o perioadă de șapte ani, 2024-2030. Aceasta este cu o treime mai mult decât în ​​perioada precedentă de 6 ani, când au fost cheltuite 300 de miliarde.

În plus, Franța se concentrează tot mai mult pe flancul estic al Europei, iar forțele sale armate trebuie să fie credibile, a declarat în ianuarie comandantul armatei, generalul Pierre Schill. Până în 2027, armata franceză vrea să poată desfășura o divizie de aproximativ 25.000 de soldați în 30 de zile.

Astfel de promisiuni nu îi ajută prea mult pe ucraineni.

 

Muniții și iar muniții. Dar ce spune doctrina militară

Militari francezi care operează sistemele de obuziere autopropulsate Caesar. Exercițiu comun cu Forțele Regale daneze / Sursa: Armée de Terre, facebook

Încă de acum un an, când era clar că stocurile de obuze se epuizează rapid, în multe țări ale alianței NATO a devenit evident că producția nu era suficientă pentru a satisface cerințele tot mai mari ale forțelor armate ale Ucrainei.

Stocurile golite au fost o consecință a strategiei militare occidentale conform căreia Occidentul nu are în planuri să ducă un război împotriva potențialilor inamici bazându-se pe artilerie.

Doctrina presupunea în primul rând utilizarea pe scară largă a aviației moderne și a mijloacelor de lovire de mare precizie și în adâncimea teritoriului inamic.

Ucraina nu are astfel de capabilități. Pentru acest motiv, Kievul trebuie să compenseze și are nevoie de 200.000 de obuze de calibrul 155 mm pe lună, adică mai mult de 6.500 pe zi, pentru a menține paritatea cu artileria rusă.

 

Practic, Occidentul trebuie să-și reajusteze planurile industriale pentru a face față unui război de uzură

 

Lucrurile au început să se miște. Acum un deceniu, când Rusia a anexat Crimeea în 2014, membrii europeni NATO cheltuiau 235 de miliarde de dolari sau 1,47% din PIB pentru apărare. În 2023, suma a crescut la 347 de miliarde de dolari, ceea ce echivalează cu 1,85 la sută din PIB, iar până la sfârșitul lui 2024 sunt preconizate cheltuieli de 380 de miliarde.

 

Pulberi și obuze

 

Cu toate acestea, producția occidentală rămâne în urma nevoilor: Statele Unite și-au dublat producția de obuze la 24.000 pe lună, în timp ce țările UE produc împreună aproximativ 50.000 de proiectile.

Asta înseamnă că pentru ca Ucraina să primească 200.000 de obuze în fiecare lună, cel puțin până la începutul lui 2025, Europa trebuie să crească producția din acest an cu 140%.

Așa cum arăta Financial Times, problema în Europa este lipsa materialelor de bază pentru obuze - praf de pușcă și explozivi, precum și componente pentru producerea acestora, de exemplu, nitroceluloza. Fără aceasta, este imposibil să crești rapid producția acestor materiale, iar construcția de fabrici pentru producerea acestor materiale va dura cel puțin trei ani, potrivit producătorilor de arme din UE.

 

Tehnică de luptă

Cel mai bun exemplu, avionul F-35, este tot mai căutat de statele europene. Marea Britanie, Italia,  Norvegia și Țările de Jos, sau Danemarca au comandat un total de 359 de aeronave F-35, fiind în primul val al statelor care operează deja astfel de aparate de zbor.

În ultimii doi ani, s-au înmulțit comenzile de F-35 din țări care se simt deosebit de amenințate de Rusia: Finlanda a cumpărat 64, Belgia 34, Germania 35, Polonia 32, chiar și mica Cehie va cumpăra 24 de aeronave. Grecia și România sunt și ele printre statele europene care așteaptă undă verde din SUA pentru achiziția a până la 40, respectiv 48 de aeronave.

În plus, Germania a decis să cumpere cinci avioane P-8A de la americani, care este de fapt un model Boeing 737, dar special echipat și înarmat pentru căutarea și distrugerea submarinelor inamice.

 

2% e doar începutul

 

"Alocarea a două procente pentru apărare nu poate fi decât un punct de plecare. Europa trebuie să se înarmeze și mai bine din cauza agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei", au anunțat recent împreună șefii diplomației Germaniei, Franței și Poloniei.

Ministrul german al apărării Boris Pistorius și omologul său francez Sébastian Lecornu au anunțat că cei mai puternici doi membri ai Uniunii încep să producă împreună tancul MGCS (Main Ground Combat System). Scopul este ca „în 2040 să avem un tanc comun pentru că în general avem și un inamic comun și trebuie să ne antrenăm împreună”, spune ministrul francez.

În est, Polonia construiește o armată care este pe cale să devină cea mai mare forță terestră din UE. Polonia are deja mai multe tancuri și obuziere decât Germania. Au aproape 300.000 de militari, comparativ cu cei 170.000 ai Germaniei.

Tanc  Leopard 2PL, al Forțelor Terestre poloneze

Pe lângă consolidarea propriei producții militare, polonezii au comandat americanilor peste 100 de sisteme de rachete HIMARS, mai multe sisteme Patriot și au semnat un contract cu compania sud-coreeană Hanwha pentru achiziționarea a până la 288 de lansatoare de rachete K239 Chunmoo care pot trage mai multe rachete de artilerie ghidate sau nedirijate.

La aceasta ar trebui adăugate 116 tancuri Abrams. Forțele aeriene poloneze sunt echipate cu avioane F-16 americane, iar în 2020, Varșovia a semnat un contract cu SUA în valoare de 4,6 miliarde de dolari pentru 32 de avioane de vânătoare F-35, plus că au cumpărat alte 48 de avioane sud-coreene FA-50, avioane de antrenament pe care le-au pot fi folosite si ca bombardiere ușoare echipate cu rachete antitanc.

Polonezii vor dispune și de elicoptere de atac AH-64E Apache, un contract de-a dreptul uriaș - de 12 miliarde de dolari pentru achiziția a 96  de AH-64E Apache. Dar chiar și acest contract pălește în comparație cu cel pentru achiziția a celor (probabil) 6 sisteme Patriot, practic 48 de lansatoare de rachete Patriot, împreună cu radare, sisteme de comandă și comunicații - toate, într-un contract de 15 miliarde de dolari.

România se vede nevoită, la rândul său, să investească în propria apărare și în securitatea Flancului Estic al NATO. În următorii ani, vor sosi în țară trei noi sisteme de tip PATRIOT (în plus față de cele 4 baterii existente), precum şi batalionul de 54 de tancuri Abrams M1A2, acesta din urmă va intra în dotarea armatei în 2026. De asemenea, se pregătește și achiziția pentru forţele terestre a aproape 300 de vehicule tip maşină de luptă a infanteriei pe şenile, în timp ce procedura de achiziție a 54 de obuziere autopropulsate de 155 mm este aproape finalizată, în cursă rămânând doar coreenii de la Hanwha , cu obuzierul K9 Thunder. Planurile de viitor vizează achiziția a mai multor tancuri, fiind vehiculată cifra de 300 de tancuri. Până în prezent bătrânul TR-85M1 Bizonul e cel mai modern tanc aflat în dotarea forțelor noastre terestre.

Statele baltice, care sunt primele lovite dacă Rusia decide să se îndrepte spre Occident, se înarmează serios și ele.

Lituania și-a exprimat intenția de a cumpăra 50 de tancuri germane Leopard 2, 200 de vehicule blindate, radare olandeze și mortare spaniole sosesc din SUA. Estonia a cumpărat 230 de vehicule blindate, rachete antinavă, obuziere din Coreea de Sud din Turcia și așteaptă un transport de rachete HIMARS din America, care s-a dovedit devastator de eficientă în Ucraina. Era păcii și cooperării cu Rusia a trecut.

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel