Reconfigurarea apărării antiaeriene: Compania germană Tytan își mută lanțul logistic pentru interceptoare tactice spre Polonia
27 Iunie 2026
Eșecul proiectului comun FCAS cu Franța și Spania, determină Berlinul să renunțe la varianta unui avion de vânătoare de generația a 6-a dezvoltat în parteneriat și pariază pe propriul sistem digital de luptă, o rețea (CFSN) care conectează drone, avioane, sateliți și senzori, printr-un contract de 580 de milioane de euro.
După ce proiectul FCAS, dezvoltat împreună cu Franța și Spania pentru un avion de vânătoare de generația a șasea, a eșuat, Berlinul pregătește propriul sistem, menit să conecteze într-o rețea, construită împreună cu compania Helsing, o serie întreagă de sisteme: avioane de vânătoare, drone, sateliți și senzori.
Potrivit publicației Politico, care citează documente interne ale Ministerului german al Apărării, Berlinul se pregătește să semneze un contract în valoare de 580 de milioane de euro cu compania de apărare Helsing, cu sediul la München. Aceasta ar urma să dezvolte software-ul de bază și arhitectura de testare pentru Combat Fighter System Nucleus (CFSN) - un proiect care ar putea deveni coloana vertebrală a viitorului război aerian german.
Așa cum notează publicația, în războiul aerian modern, avionul de vânătoare este doar o parte a sistemului. Un nivel din ce în ce mai decisiv este software-ul care permite avioanelor de vânătoare cu echipaj, dronelor, senzorilor și armelor să partajeze informații și să acționeze împreună.
Germania avansează, astfel, cu o arhitectură națională de luptă aeriană care ar putea modela modul în care viitoarele drone, aeronave și senzori europeni operează împreună.
Drone, avioane și sateliți - toate într-un singur sistem
Este o încercare a Germaniei de a duce mai departe o parte din proiectul Viitorul Sistem Aerian de Luptă (FCAS), după ce planul unui avion de vânătoare dezvoltat în comun cu Franța a picat din cauza neînțelegerilor dintre partenerii francezi și germani.
Conform documentelor, Helsing ar trebui să realizeze două aeronave de luptă fără pilot experimentale, două stații de control la sol, un sistem de operare, software de control autonom, precum și o arhitectură de referință deținută de stat, la care s-ar putea conecta ulterior și alte sisteme militare.
Deși cele două țări au anunțat că vor continua cooperarea pe zona așa-numitului „cloud de luptă" - o rețea digitală care leagă aeronave, drone și senzori - nu se știe încă dacă acest sistem va rămâne comun sau dacă fiecare stat își va dezvolta propria soluție.
Politico mai notează că Ministerul Apărării german intenționează să evite procedurile parlamentare complicate.
Astfel, potrivit unuia dintre documente, a doua fază a proiectului, prevăzută pentru 2027, nu ar necesita o nouă aprobare din partea Bundestagului - deși, de regulă, proiectele de peste 25 de milioane de euro trebuie să treacă prin acest filtru.
Doar un singur contractor a depus dosar complet
Documentele arată că Ministerul a analizat patru posibili contractori principali - Airbus Defense and Space, Helsing, MBDA Germania și Diehl Defence - dar a concluzionat că numai Helsing a depus toată documentația necesară. Totodată, Germania cere o excepție de la normele europene privind achizițiile publice, invocând motive de securitate națională și argumentând că o licitație standard i-ar putea pune în pericol interesele de securitate.
Dacă planul va fi dus la capăt, Germania va avea propria platformă digitală pentru gestionarea viitoarelor operațiuni aeriene - independentă de fostul partener francez.
