De ce războiul dintre Israel și Hamas din Gaza servește Iranului și distruge de fapt politica Turciei în Orientul Mijlociu

Nicolae Iordan |
Data actualizării: | Data publicării:
Armata israeliană,  foto IDF, facebook
Armata israeliană, foto IDF, facebook

Kamran Bokhari, expert în probleme de securitate națională și politică externă la Institutul New Lines din Washington, a subliniat repercusiunile agresiunii israeliene împotriva Fâșiei Gaza asupra politicii Turciei în Orientul Mijlociu, subliniind un impact negativ semnificativ al evoluțiilor asupra obiectivelor Ankarei. 

Bokhari consideră, într-o analiză publicată pe site-ul Geopolitical Futures, că agresiunea israeliană reprezintă o dilemă majoră pentru Turcia, deoarece a zădărnicit eforturile recente ale Ankarei de a evita implicarea în Orientul Mijlociu și i-a forțat pe turci să revină în arena regională.

El a explicat că Turcia și-a concentrat atenția pe flancul său nordic și speră să beneficieze din punct de vedere geopolitic de victoria majoră obținută de aliatul său Azerbaidjan asupra rivalei sale, Armenia, în disputata regiune Nagorno-Karabakh, și explorează, de asemenea, oportunități de extindere a influenței în bazinul Mării Negre, pe fondul slăbiciunii Rusiei din cauza războiului din Ucraina.

Dar războiul declanșat de Hamas cu Israel în Gaza a dat peste cap calculele Ankarei, iar opțiunile de care dispune Turcia au devenit limitate și vor fi restricționate de acțiunile rivalului său istoric, Iranul, care are o influență mult mai mare asupra Hamasului și, prin urmare, asupra rezultatului acestui conflict.

Pe 25 octombrie, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat: "Hamasul nu este o organizație teroristă, este o mișcare de eliberare națională care își apără pământurile" și a anunțat, în discursul său în fața reprezentanților Partidului Justiției și Dezvoltarii, de guvernământ, că și-a anulat planurile de a vizita Israelul din cauza războiului său "inuman".

Între timp, în timpul unei conferințe de presă comune cu omologul său din Qatar la Doha, ministrul turc de externe Hakan Fidan a acuzat Israelul că a comis o "crimă împotriva umanității" în Gaza. Anterior, Fidan a fost la Abu Dhabi pentru a se consulta cu conducerea Emiratelor Arabe Unite cu privire la modul de a furniza ajutor umanitar civililor palestinieni din Fâșie.
        
În ceea ce privește Orientul Mijlociu, politica Turciei a cunoscut o schimbare majoră în ultimii ani, întrucât Ankara încearcă să îmbunătățească relațiile cu Israelul, precum și cu țările arabe. Această schimbare a politicii a venit după mai multe eșecuri în abordarea anterioară a Ankarei, după cum urmează:

În primul rând: aliații Turciei, în special forțele islamiste, precum Frăția Musulmană, nu au putut beneficia de revoltele Primăverii Arabe, iar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au ajutat țările arabe și facțiunile anti-islamiste.

În al doilea rând: Iranul și Rusia au ajutat regimul lui Bashar al-Assad să înfrângă opoziția armată susținută de Turcia, ceea ce a restricționat progresul Turciei în Siria și a dus la izolarea forțelor turce într-o prezență limitată în nordul țării.

În al treilea rând: sprijinul Washingtonului pentru forțele kurde din nord-estul Siriei a fost un alt obstacol major pentru Ankara.

În cele din urmă: Criza politică și economică internă cu care s-a confruntat Ankara pe fondul loviturii de stat eșuate din 2016 a contribuit la o criză financiară.

Acești patru factori au forțat Turcia să-și regândească strategia în 2021, iar guvernul lui Erdogan a trecut la normalizarea relațiilor cu Israelul după ce acestea au devenit tensionate în 2010, când o flotă turcă a încercat să rupă asediul israelian asupra Gazei, ceea ce a dus la o ciocnire cu armata israeliană în care 10 soldați și activiști turci au fost uciși.

 

Iranul a fost nevoit să se poziționeze în defensivă. Atacul barbar al Hamas din 7 octombrie a avut scop zguduirea Orientului după succesele diplomatice ale Israelului

 

În același timp, părea că condițiile regionale încep să se stabilizeze și că conflictul dintre Israel și Hamas este limitat, mai ales după ce țările arabe, conduse de Emiratele Arabe Unite, au semnat Acordurile Avraam și au stabilit relații diplomatice cu Israelul.

Iranul a fost atunci în defensivă din cauza anulării acordului nuclear cuplat cu sancțiunile suplimentare, țintirea de către Israel a programului nuclear iranian, asasinarea comandantului Forței Quds din Garda Revoluționară, Qassem Soleimani, într-un atac aerian al SUA și escaladarea tot mai mare a tulburărilor locale din cauza creșterii opoziției interne.

Această situație regională a permis turcilor să se concentreze pe reconstrucția economiei lor, ceea ce a fost deosebit de important având în vedere popularitatea în scădere a lui Erdogan, în timp ce Iranul și Hamasul au avut o necesitate comună de a preveni acest aranjament regional în evoluție, în special cu Arabia Saudită și Israelul care înregistrau progrese rapide către normalizarea relațiilor.
        
Bokhari consideră că operațiunea "Potopul Al-Aqsa" a avut ca scop "să zguduie regiunea și să forțeze principalele părți interesate să își schimbe comportamentul, în special față de Israel, și astfel să submineze strategia americană de gestionare a regiunii".

Hamasul, susținut de Teheran, cunoștea bine consecințele unui atac de această amploare, care ar face dificilă normalizarea relațiilor Turciei și țărilor arabe cu Israelul, potrivit lui Bokhari, menționând că "Hamasul și Iranul au obținut un succes mult mai mare decât au sperat", deoarece au forțat jucătorii regionali nu numai să se distanțeze de Israel, ci și să ia o poziție dură împotriva acestuia.

Arabia Saudită, Egiptul și Iordania au criticat puternic Israelul, dar există limite în ceea ce privește măsura în care țările arabe se pot repoziționa.

În acest context, Turcia nu își poate permite să continue politica de normalizare, având în vedere istoria și poziția sa sub regimul Erdogan, care și-a căutat un rol marcant în lumea arabă și islamică mai largă.

 

Turcia, forțată să accelereze pe cauza palestiniană

 

Prin urmare, Turcia trebuia să adopte o atitudine dură pentru a-și menține acreditările ca campion al cauzei palestiniene și pentru a-și menține poziția în lumea arabă, cercurile islamice și cercurile islamice globale, potrivit Bukhari, menționând că "dilema cu care se confruntă este că amploarea crizei va depăși probabil capacitățile sale diplomatice".

Este puțin probabil ca Turcia să împiedice Israelul să desfășoare o operațiune militară care vizează expulzarea regimului Hamas din Gaza și, prin urmare, ar fi forțată să adopte o poziție diplomatică mai dură împotriva Israelului și a Statelor Unite, iar acest lucru ar înrăutăți situația geopolitică a Ankarei.

Un astfel de scenariu funcționează în avantajul Teheranului, care își propune să beneficieze de agravarea crizei actuale, în timp ce Turcia, dimpotrivă, caută să evite riscul, potrivit lui Bokhari, care a concluzionat că Iranul i-a forțat pe turci, prin Hamas, să ia o poziție pe care nu plănuiau să o ia, menționând că Turcia "se va lupta să se elibereze de capcana Iranului".

DefenseRomania App

Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News


Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel