O bază de rachete Iskander din Crimeea, lovită cu UAV-uri. Dronele ucrainene au lovit și rafinăriile de lângă Ural
29 Aprilie 2026
Rușii promit un salariu mare, un pașaport rusesc, un loc departe de front. Apoi cei convinși ajung direct în zona morții.
Acesta este, în esență, modelul de recrutare prin care Rusia și-a completat rândurile armatei cu zeci de mii de cetățeni străini din cele mai sărace colțuri ale lumii. Și, potrivit celei mai recente analize ucrainene prezentată la Kiev, Moscova nu intenționează să se oprească ci chiar își intensifică eforturile.
27.000 de străini identificați. Planul: 20.000 în plus până la sfârșitul anului.
Kievul a identificat până în prezent 27.407 cetățeni străini care luptă pentru Rusia în războiul împotriva Ucrainei, o cifră în creștere față de 18.000 în noiembrie, cu recruți proveniți din cel puțin 135 de țări. Iar ritmul nu scade. Direcția de Informații Militare a Ucrainei (GUR) anunță că Rusia intenționează să recruteze cel puțin 18.500 de cetățeni străini în 2026, cu cote impuse birourilor de recrutare militară. Obiectivul este între 0,5% și 3,5% din totalul cetățenilor străini din fiecare regiune.
Recrutarea se desfășoară prin 97 de centre specializate. Cum funcționează mașinăria de recrutare
Foto: Ministerul Apărării de la Moscova
Cine sunt țintele prioritare? Cetățenii din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan și Tadjikistan) reprezintă prima categorie vizată. Rusia recrutează totodată activ în cele mai sărace țări din Africa și Asia, inclusiv Bangladesh, Ciad, Sudan și Burundi.
Mecanismul este simplu și cinic. Recruților li se oferă stimulente economice și informații false. Odată ajunși în Rusia, mulți se trezesc prinși în condiții asemănătoare traficului de persoane, fără posibilitatea de a părăsi armata.
GUR precizează că recrutarea nu se face doar prin canalele oficiale ale Serviciului militar de informații rus (GRU) și prin câteva grupuri militare private sau cvasi-private, precum entitatea Corpul African care a preluat misiunile Grupului Wagner în regiune.
De asemenea, în contexte create în mare parte deliberat de regimul rus, străinilor li se oferă o „alternativă": participarea la război în schimbul evitării detenției - în unele cazuri, termene de până la opt ani de închisoare au fost menționate drept alternativă la semnarea contractului militar.
Ucraina contraatacă diplomatic: 36 de țări blocate
Foto: Ministerul Apărării de la Moscova
Față de această mașinărie de recrutare globală, Ucraina a construit un contraatac diplomatic. Generalul de brigadă Dmitro Usov, secretarul Comandamentului de coordonare pentru tratamentul prizonierilor de război, a anunțat că, prin eforturi comune cu ministerul de externe și partenerii internaționali, recrutarea a fost suspendată în 36 de țări din întreaga lume. „Este un rezultat foarte puternic, care arată munca în echipă", a declarat Usov, adăugând că „mai avem mult de lucru."
Rezultatele nu sunt neglijabile. Kenya, de pildă, a anunțat în martie 2026, după discuții cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, că cetățenii săi nu vor mai putea să se înroleze în armata rusă. Autoritățile kenyene estimau că peste 1.000 de compatrioți fuseseră recrutați pentru a lupta pentru Rusia, mulți dintre ei atrași cu promisiuni de locuri de muncă civile. Mai mult de 600 de agenții de recrutare au fost închise sub acuzația de trimitere ilegală a cetățenilor în străinătate.
Pe de altă parte, Rusia a transmis propriilor recrutori militari o listă de țări din care să nu mai accepte voluntari. Cu alte cuvinte, chiar Moscova și-a pus singură unele restricții de recrutare. Nu însă pentru că ar vrea să fie corectă, ci pentru că a fost presată diplomatic de acele state.
Conținutul acestei liste este interesant, pentru că pe listă apar tocmai țări pe care Rusia le prezintă public drept aliați sau parteneri strategici (China, India, Brazilia, Turcia, Cuba, Iran). Sunt țările cu care Putin pozează la summit-uri, cu care semnează parteneriate și cu care susține că are relații excelente.
Se pare însă că aceleași țări erau deranjate că cetățenii lor ajungeau să moară pe frontul din Ucraina, uneori fără să știe cu adevărat unde merg, și i-au cerut pe căi mai putin transparente lui Putin să oprească recrutarea cetățenilor lor. Iar Putin a cedat, cel puțin formal.
Într-un astfel de context, Parlamentul European a adoptat în martie 2026, cu 479 de voturi pentru din 539, o rezoluție care condamnă ferm „traficul și recrutarea coercitivă a cetățenilor străini în serviciul militar al Rusiei".
Rezoluția denunță rețelele de recrutare care vizează sistematic persoane din zone defavorizate, în principal prin rețele sociale, cu promisiuni false de angajare, educație sau cetățenie.
