Știrile despre dronele rusești care au pătruns în spațiul aerian al Poloniei și cel al României au fost ca un duș rece menit să ne trezească din lentoarea verii. Panica generată a traversat granițele flancului estic, iar în România s-au reaprins discuțiile despre cât de pregătiți suntem să facem față unui conflict care s-ar extinde dincolo de granițele Ucrainei.
România s-a mai confruntat cu incursiuni accidentale sau deliberate ale dronelor rusești în spațiul său aerian, când fragmente de drone au căzut pe teritoriul național, în zona Deltei Dunării. Iar cetățenii își pun tot mai des întrebări referitoare la capacitatea României de a detecta și de a neutraliza dronele care intră în spațiul aerian, fără autorizare.
Cristian Sfichi este Directorul General Regional pentru România, Ucraina și Caucaz al companiei franceze Thales
Frontiera de est, care trebuie protejată, are în jur de 1.330 km (649,4 kilometri granița cu Ucraina și 681,3 km granița cu Republica Moldova), iar o parte importantă din aceasta se află în zona Deltei Dunării și a Mării Negre. Prin urmare, este o zonă geografică mai specială, cu particularități care trebuie luate în considerare atunci când se stabilesc soluțiile de detectare și de neutralizare a dronelor.
Din acest motiv, sistemele trebuie adaptate și personalizate, în funcție de geografia teritoriului supravegheat, de tipologia conflictului, de distanța la care se desfășoară un conflict. Cel mai important element este, însă, acela că NU există o soluție universală, valabilă pentru toate scenariile și pentru toate tipurile de nevoi. Pe de o parte, e nevoie de flexibilitate și agilitate în dezvoltarea și adaptarea soluțiilor și a echipamentelor existente la cele mai moderne tehnologii. Pe de altă parte, aceste sisteme trebuie integrate în strategia militară de apărare a țării.
Dronele sunt o amenințare letală, dacă nu există un sistem de detecție performant
Radar GM 200, testat la centrul Thales de lângă Paris / ©Defense Romania
Înainte de a vorbi despre cele mai eficiente soluții de combatere a dronelor inamice, este esențială detecția cât mai timpurie a acestora, dar și urmărirea lor continuă cu sisteme avansate de senzori care să abordeze diferitele straturi de supraveghere și ținte diferite: de la înălțimi care variază, până la tipurile de aeronave - în principal radarele AESA (Active Electronically Scanned Array/Rețea Activă cu Scanare Electronică). Aceste sisteme de supraveghere trebuie sa aibă o rază de acțiune cât mai mare și posibilități de urmărire simultană a sute de ținte de dimensiuni reduse, în zbor lent sau static, fabricate din materiale cu capacități reduse de reflexie a undelor radar, deci greu de detectat.
În ultimii ani, Suedia, Danemarca, Norvegia, Germania, Olanda, Franța, Portugalia, Lituania, Finlanda, Estonia, Serbia, Republica Moldova s-au dotat cu radare terestre 3D și 4D pentru supraveghere aeriană, construite în Europa - familia Ground Master de radare extrem de mobile, care utilizează tehnologii avansate de tip AESA și multi-fascicul pe axă dublă pentru detectarea precisă a amenințărilor reprezentate de aeronave, rachete și drone. Aceste sisteme de radare sunt folosite cu succes și în războiul din Ucraina. Radarele de ultimă generație din familia Ground Master sunt, în prezent, singurele care pot identifica de la o distanță suficient de mare aproape orice tip de dronă. De asemenea, au particularitatea de a fi agnostice la integrarea cu diverse sisteme de armament, ceea ce le conferă avantajul de a putea furniza informații într-o multitudine de standarde NATO și nu numai.
De curând, a fost testat și validat un radar multifuncțional de nouă generație, produs tot în Europa și folosit în sistemul SAMP-T (Ground Fire 300), care poate urmări simultan până la 1.000 de ținte, inclusiv drone, și poate detecta roiuri de mini-drone. Sistemul se bazează pe o antenă 4D AESA și oferă o acoperire completă de 360° în azimut și 90° în altitudine - cu o rază de detectare de până la 400 de kilometri. Are o mobilitate foarte ridicată și o capacitate de desfășurare rapidă. Implementarea la fața locului durează mai puțin de 15 minute, iar dezasamblarea este posibilă în mai puțin de 10 minute - o caracteristică esențială pentru forțele desfășurate în medii volatile.
Doborârea dronelor. Care pot fi soluțiile
Pentru neutralizarea dronelor, în piață există în prezent o suită de soluții mai mult sau mai puțin eficiente atât din punct de vedere financiar, cât și tehnic, precum rachete, tunuri antiaeriene, muniție ghidată cu rază scurtă, sisteme cu microunde sau bruiajul radio-electronic. Se lucrează în prezent și la un sistem pe bază de laser. Toate aceste opțiuni au avantaje, dar și inconveniente. De exemplu, în cazul metodei prin radio-frecvență, considerată ieftină, pulsul electromagnetic generat pentru a neutraliza drona „prăjește” toate componentele electronice din interior și astfel drona cade necontrolat, într-o zonă nesecurizată, putând provoca daune colaterale.
În situația concretă a incursiunii dronei rusești în spațiul aerian românesc, a fost vehiculată posibilitatea utilizării sistemelor antiaeriene autopropulsate Gepard, ca variantă mai rentabilă decât ridicarea celor două avioane F-16 și, eventual, folosirea rachetelor. Dezavantajul în acest caz este că un sistem Gepard acoperă doar 3,5 km și ar fi nevoie de aproximativ 400 de astfel de sisteme pentru a acoperi eficient granița de est a țării. Nu poți prezice cu siguranță o zonă anume de unde vor veni dronele, ca să poți securiza cu aceste sisteme doar acel segment de frontieră.
România trebuie să-și evalueze corect capabilitățile și resursele, dar și riscurile imediate și viitoare și să ia decizii strategice în ceea ce privește înzestrarea cu echipamente și soluții de apărare, în conformitate cu strategia europeană. Mai ales acum, când are ocazia de a utiliza cele peste 16 miliarde de euro alocate prin programul SAFE. Să nu cădem în pericolul de a ne obișnui cu situația de a fi „vizitați accidental”, din când în când, de dronele rusești, ci să ne folosim de toate oportunitățile prezente pentru a ne consolida cât mai curând toate capabilitățile pentru protejarea suveranității și integrității teritoriale.
Trebuie să anticipăm evoluțiile și să ne pregătim pentru diverse scenarii de securitate, printr-o abordare sistemică, profesionistă, într-un dialog permanent între reprezentanții militari, factorii de decizie politică, precum și companii din industria de apărare, atât privată, cât și de stat. Urmează o eră a câmpului de luptă digitizat, pentru care România trebuie să dovedească o pregătire substanțială și nu de suprafață.
DefenseRomania App
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
