Armenia-Azerbaidjan: situația de la graniță este încă tensionată, negocierile continuă

Nicolae Iordan / 18 mai 2021 / 21:15
Armata Armeniei, sursă foto: Ministerul Apărării de la Erevan
Armata Armeniei, sursă foto: Ministerul Apărării de la Erevan

Agenția de știri armeană Armenpress a anunțat marți, 18 mai, că situația de-a lungul frontierei nu s-a schimbat de la 12 mai, în pofida faptului că a fost descrisă drept "relativ calmă". Forțele armate ale Armeniei au fost desfășurate de-a lungul frontierei pentru a împiedica armata azeră să avanseze pe teritoriul țării. 

Ministerul Apărării de la Erevan a anunțat că forțele armate armene monitorizează în prezent regiunile Syunik și Gegharkunik, zone care se învecinează cu Azerbaidjanul și care au revenit la "controlul deplin" al Armeniei.

Negocierile pentru rezolvarea integrală a situației actuale sunt așteptate să continue mâine, 19 mai. Erevanul și-a reiterat poziția, afirmând că "invazia teritoriilor Republicii Armenia este inacceptabilă", solicitând militarilor azeri din regiune să "părăsească zona" și să oprească provocările.

În același timp, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat marți, 18 mai, că reacția Armeniei la situația de la frontieră ar putea duce la creșterea tensiunilor între părți. La Baku, capitala Azerbaidjanului, Aliyev și-a reiterat acordul cu Erevanul cu privire la necesitatea organizării negocierilor diplomatice pentru a delimita granițele dintre cele două țări.

Negocierile, însă, potrivit părții azere, trebuie să se desfășoare în conformitate cu declarația trilaterală privind Karabahul sau tratatul de pace semnat, la 9 noiembrie 2020, de Baku și Erevan, sub egida Rusiei.

Pe 18 mai, Aliyev a avut conversații telefonice cu consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan. Acesta din urmă, după ce a arătat că la Casa Albă există îngrijorări legate de tensiunile crescânde de-a lungul frontierei azero-armene, a reiterat faptul că Washingtonul se angajează să faciliteze o reconciliere între Baku și Erevan.

Ca răspuns, președintele Azerbaidjanului a fost de acord cu declarația lui Sullivan în legătură cu negocierile diplomatice și a subliniat că un răspuns inadecvat din partea Armeniei la criza de-a lungul frontierei, precum și încercările acesteia de a internaționaliza problema sunt factori care ar putea "crește tensiunile din regiune".

Cu o zi înainte, pe 17 mai, ca urmare a cererii armene de a recurge la intervenția Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), premierul armean, Nikol Pashinyan, a declarat că țara a activat procedurile prevăzute de acordul privind securitatea colectivă și sistemul strategic armeano-rus.

Mai mult, Pashinyan a afirmat că situația de-a lungul frontierei a rămas neschimbată începând cu 12 mai, deși unii militari azeri s-au îndepărtat. Premierul a reiterat că poziția Erevanului rămâne neschimbată: armata azeră va trebui să părăsească Armenia, altfel țara va continua să utilizeze mecanismele CSTO și mecanismele aliate ruso-armene.

OTSC, alcătuit din Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia și Tadjikistan, este o alianță defensivă creată la 15 mai 1992 pentru a proteja teritoriul fostei Uniuni Sovietice. Începând cu 2 decembrie 2004, organizația a primit statutul de observator de la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, cu care a încheiat și un acord de cooperare pentru menținerea păcii și stabilității în domeniile de competență.

 

Articole Recomandate


CONTACT | POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy