Arme nucleare în țara aliată cu cea mai lungă graniță cu Rusia. Moscova visa la „finlandizarea” Ucrainei și s-ar putea trezi cu o Finlandă nucleară

Interdicția actuală este prevăzută în Legea energiei nucleare adoptată în 1987, care interzice importul, transportul, deținerea sau detonarea dispozitivelor nucleare în Finlanda. Pentru a schimba această situație, guvernul a anunțat că va propune amendarea legii și transmiterea proiectului către Parlament.

Potrivit autorităților finlandeze, modificarea legislativă este necesară pentru a permite țării să participe pe deplin la sistemul de descurajare și apărare colectivă al NATO, după ce Finlanda a devenit membră a Alianței în 2023 - ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina - iar noua orientare de securitate urmărește integrarea completă în structurile militare ale alianței.

Ministrul finlandez al apărării, Antti Häkkänen, a declarat că schimbarea legislativă ar permite introducerea sau tranzitul de dispozitive nucleare în Finlanda în cadrul operațiunilor de apărare națională sau al apărării colective NATO. Autoritățile au precizat că decizia nu înseamnă automat desfășurarea permanentă a unor arme nucleare pe teritoriul finlandez, ci creează cadrul legal pentru astfel de scenarii în situații de criză sau război.

Finlanda are o frontieră de aproximativ 1.340 de kilometri cu Rusia, iar aderarea la NATO și cooperarea militară cu statele occidentale au schimbat semnificativ politica sa de securitate. În 2024, Helsinki a semnat și un acord de cooperare militară cu Statele Unite, care permite accesul forțelor americane la mai multe baze militare finlandeze.

Reacția Rusiei a venit rapid după anunțul guvernului finlandez. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că o astfel de decizie ar duce la escaladarea tensiunilor în Europa și ar reprezenta o amenințare pentru Rusia. Potrivit acestuia, Moscova va lua „măsurile necesare” dacă arme nucleare vor fi desfășurate pe teritoriul Finlandei.

Autoritățile ruse susțin că această schimbare de politică ar crește de fapt vulnerabilitatea Finlandei și ar contribui la deteriorarea situației de securitate din regiune.

Proiectul de modificare a legii urmează să fie analizat de parlamentul finlandez, unde coaliția guvernamentală deține majoritatea. Dacă va fi adoptat, amendamentul ar elimina una dintre cele mai vechi restricții legale privind armele nucleare din Europa de Nord.

De la finlandizarea Ucrainei la aderarea Ucrainei la NATO

Termenul de finlandizare își are rădăcinile în politica externă a Finlandei din perioada Războiului Rece și descrie situația în care un stat mai mic își păstrează independența internă și sistemul democratic, dar acceptă să-și limiteze drastic autonomia în politica externă pentru a nu-și antagoniza un vecin mare și puternic (în acel context, URSS). În esență, este un compromis de supraviețuire. Finlanda a rămas neutră, refuzând să adere la NATO și oferind Moscovei garanții că teritoriul său nu va fi folosit pentru un atac, primind la schimb promisiunea de neagresiune.

Este modelul clasic al statului „zonă-tampon” care își sacrifică ambițiile internaționale pentru a evita un conflict militar direct.â

În pragul invaziei din 2022, Vladimir Putin a încercat să impună acest model Ucrainei, cerând „finlandizarea” Kievului ca o condiție obligatorie pentru a opri agresiunea, sperând să blocheze definitiv orice aspirație a acesteia către NATO. Totuși, războiul de agresiune a produs un paradox istoric masiv demonstrând că neutralitatea nu mai oferă nicio protecție reală în fața imperialismului rus.

În consecință, chiar „inventatorul” conceptului, Finlanda, a abandonat decenii de nealiniere și a aderat oficial la NATO, dublând dintr-o dată granița terestră a Rusiei cu Alianța (o frontieră nouă de peste 1.300 km). Astfel, în încercarea sa de a ține NATO la distanță prin forță, Rusia a obținut exact contrariul, o prezență a Alianței mult mai extinsă și transformarea Mării Baltice într-un „lac NATO”.